Lapte dulce și acru

Recenzii ale cititorilor

Lapte dulce și acru de Nuruddin Farah este o narațiune complexă plasată pe fundalul unei dictaturi somaleze, care urmărește povestea gemenilor Loyaan și Soyaan. Romanul combină elemente de roman polițist cu accente metafizice și mitice, explorând teme precum încrederea, familia și mediul politic opresiv. În timp ce unii recenzenți i-au lăudat stilul liric și imaginile bogate, alții l-au criticat pentru că este prea sofisticat și se împotmolește în propria proză.

Romanul este lăudat pentru scrisul său liric și imaginile complexe, oferind un studiu personal al dictaturii împletite cu dinamica familiei. Acesta oferă o experiență de lectură captivantă și unică, încurajând reflecția profundă și contemplarea. Dialogul și interacțiunile sunt considerate intrigante și dezvăluie informații despre cultura somaleză.

Unii recenzenți au considerat că narațiunea este prea lirică și împotmolită de stilul de scriere autoindulgent al autorului, ceea ce a diminuat ritmul și entuziasmul poveștii. Conversațiile au părut uneori nefirești, semănând mai degrabă cu solilocviile decât cu un dialog autentic. În general, romanul îi poate lăsa pe unii cititori cu nostalgia unei narațiuni mai directe.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Sweet and Sour Milk

Conținutul cărții:

Câștigător al Premiului Literar al Uniunii Anglofone 1980

Primul roman din trilogia lui Farah, universal aclamată, Variațiuni pe tema unei dictaturi africane, Lapte dulce și acru este cronica căutării de către un bărbat a motivelor din spatele morții violente a fratelui său geamăn în anii 1970. Atmosfera de tiranie politică și represiune reduce căutarea eroului nostru la un nivel pasiv și fatalist; căutarea sa de motive și răspunsuri devine în cele din urmă o căutare de sens.

Narațiunea acestui roman, adesea asemănătoare unei povești polițiste, se mișcă astfel pe un plan în primul rând interior, deoarece „Farah ne duce adânc în teritoriul pe care l-a cartografiat și l-a cartografiat și l-a făcut numai al său” (Chinua Achebe).