Lecturile moderne ale lui Tolkien: Middle-Earth Beyond the Middle Ages

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Holly Ordway „Tolkien's Modern Reading: Middle-Earth Beyond the Middle Ages” contestă convingerea predominantă conform căreia J.R.R. Tolkien a fost influențat doar de literatura medievală. Cartea oferă cercetări și analize aprofundate care demonstrează angajamentul lui Tolkien față de autorii moderni, îmbogățind astfel înțelegerea operelor sale. Scrierea este lăudată pentru că este clară și accesibilă, făcând ideile complexe ușor de înțeles pentru un public larg, de la cititori ocazionali la cercetători.

⬤ Analiză bine documentată și aprofundată
⬤ stil de scriere clar și captivant
⬤ lămuritor atât pentru fanii ocazionali, cât și pentru cercetătorii serioși
⬤ corectează concepțiile greșite despre influențele literare ale lui Tolkien
⬤ oferă noi perspective asupra obiceiurilor de lectură ale lui Tolkien
⬤ lectură plăcută
⬤ contribuție semnificativă la studiile despre Tolkien.

⬤ Unii cititori au considerat-o prea densă sau scrisă într-un stil erudit care poate să nu fie pe placul cititorului obișnuit
⬤ câțiva s-au confruntat cu caracterele mici
⬤ un recenzent a remarcat că seamănă mai mult cu o teză de doctorat decât cu o carte generală.

(pe baza a 23 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Tolkien's Modern Reading: Middle-Earth Beyond the Middle Ages

Conținutul cărții:

Tolkien's Modern Reading abordează afirmația că Tolkien "a citit foarte puțină ficțiune modernă și nu a luat-o în seamă în mod serios". Această afirmație, făcută de unul dintre primii săi biografi, a condus la părerea larg acceptată că Tolkien era disprețuitor față de cultura modernă și că Hobbitul și Stăpânul Inelelor sunt fundamental medievale și nostalgice în inspirația lor.

De fapt, după cum demonstrează Holly Ordway în această corecție majoră, Tolkien s-a bucurat de o gamă largă de lucrări contemporane, s-a implicat în ele în detaliu și în profunzime și chiar a numit anumite titluri drept surse și influențe pentru crearea Pământului de Mijloc. Bazându-se pe o cercetare meticuloasă a arhivelor, Ordway arată cum Tolkien a apreciat autori atât de diverși precum James Joyce și Beatrix Potter, Rider Haggard și Edith Nesbit, William Morris și Kenneth Grahame. Ea analizează activitatea unor personalități precum S.

R. Crockett și J. H.

Shorthouse, care sunt uitate acum, dar care l-au impresionat semnificativ pe Tolkien. Acesta i-a citit chiar și pe americani precum Longfellow și Sinclair Lewis, asimilând ceea ce a citit în moduri complexe caracteristice, atât ca exemplu pozitiv, cât și ca influență prin opoziție. Tolkien's Modern Reading nu numai că permite o înțelegere mai clară a epopeii lui Tolkien, dar îi luminează și opiniile cu privire la subiecte precum tehnologia, femeile, imperiul și rasa.

Pentru că geniul lui Tolkien nu a fost pur și simplu retroactiv: a fost strâns legat de literatura propriului său timp și preocupat de problemele și crizele modernității. Studiul inovator al lui Ordway relevă faptul că Tolkien a adus la lucrările imaginației sale fantastice o cunoaștere profundă atât a faptelor, cât și a ficțiunilor lumii moderne.