Limbaj și hegemonie la Gramsci

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o examinare atentă a ideilor lui Gramsci privind limbajul și hegemonia, subliniind importanța intelectualilor în modelarea gramaticii normative. În timp ce unii cititori o consideră perspicace și relevantă, alții o critică pentru introducerea inadecvată a conceptelor lui Gramsci.

⬤ Scriere excelentă și lucidă
⬤ discuție pătrunzătoare despre rolul limbajului în hegemonie
⬤ relevant pentru problemele contemporane
⬤ cunoaștere profundă a operei lui Gramsci
⬤ benefic pentru cei interesați de politica limbajului.

Nu este o bună introducere în conceptul de hegemonie la Gramsci; combină postmodernismul cu teoriile lui Gramsci, ceea ce unii cititori văd negativ.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Language And Hegemony In Gramsci

Conținutul cărții:

Limba și hegemonia în Gramsci prezintă gândirea socială și politică a lui Gramsci prin intermediul scrierilor sale despre limbă. Ea arată cum concentrarea sa asupra limbajului luminează ideile sale centrale, precum hegemonia, intelectualii organici și tradiționali, revoluția pasivă, societatea civilă și subalternitatea.

Peter Ives explorează preocuparea lui Gramsci pentru limbaj, de la studiile sale universitare în lingvistică până la ultimul său caiet din închisoare. Hegemonia a fost considerată drept cea mai importantă contribuție a lui Gramsci, însă fără cunoașterea rădăcinilor sale lingvistice, ea este adesea înțeleasă greșit. Această carte plasează ideile lui Gramsci în cadrul teoriei sociale a secolului al XX-lea, influențată lingvistic.

Ea rezumă unele dintre ideile majore ale lui Ferdinand de Saussure, Ludwig Wittgenstein, filosofia limbajului și post-structuralismul în raport cu poziția lui Gramsci. Acordând o mare atenție fundamentelor lingvistice ale marxismului lui Gramsci, Language and Hegemony in Gramsci arată cum teoretizarea sa a puterii, limbajului și politicii abordează problemele ridicate de postmodernism și de lucrările lui Michel Foucault, Jacques Derrida, Chantal Mouffe și Ernesto Laclau.