Literaturi ale alchimiei în Anglia medievală și modernă timpurie

Titlul original:

Literatures of Alchemy in Medieval and Early Modern England

Conținutul cărții:

Explorează multitudinea de moduri în care alchimia a fost conceptualizată de către adepți și sceptici deopotrivă, de la cei care au recurs la un laborator complet funcțional până la cei care nu au știut să deosebească pelicanul de athanor!

Limbajul alchimiei (arta transmutării metalelor și a fabricării medicamentelor farmaceutice) este definit de imagini obscure, jocuri de autor și noduri dense, ispitind cititorii curioși să descifreze promisiunile sale impenetrabile. Din secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea, literatura alchimică a fost citită, interpretată și reimaginată atât de cei care dispuneau de un laborator complet funcțional, cât și de cei care nu deosebeau pelicanul de athanor.

Studii recente ale istoricilor științei au reușit să decodifice limbajul dificil al acestor texte, dezvăluind procedurile chimice reproductibile din spatele metaforelor lor. Cu toate acestea, ca o investigație literară a alchimiei, această carte explorează înțelegeri mai fluide ale artei în acea perioadă. Printr-o analiză a textelor medievale și moderne timpurii și a culturilor de manuscrise, volumul explorează multitudinea de moduri în care alchimia a fost conceptualizată în această perioadă, deopotrivă de către adepți și sceptici. De la ridiculizarea de către Geoffrey Chaucer a neputinței "pryvetee" alchimice în The Canterbury Tales și speranța macrocosmică a lui John Gower pentru ameliorarea societății în Confessio Amantis, la alchimia angelică a lui Elias Ashmole în Theatrum chemicum britannicum, explorează filosofia naturală care a stat la baza unor reprezentări atât de diverse ale acestei "științe alunecoase", propunând o teorie a "hermeneuticii alchimice" ca un mod conspirativ de lectură care vede alchimia în toate.