Lotul 2: Limbajul gândirii revizitat

Recenzii ale cititorilor

Cartea se adâncește în complexitatea gândirii și a limbajului, prezentând un amestec de umor și profunzime. Ea recunoaște limitările abordărilor probabilistice în înțelegerea minții, explorând în același timp rolul rețelelor neuronale în dobândirea conceptelor.

Perspective profunde asupra relației dintre limbaj și gândire, ton umoristic, angajament față de idei filosofice complexe și o perspectivă nouă asupra rolului rețelelor neuronale în cogniție.

Discuția poate fi prea tehnică sau academică pentru cititorii ocazionali, iar conținutul dens ar putea necesita o lectură atentă pentru a înțelege pe deplin argumentele prezentate.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Lot 2: The Language of Thought Revisited

Conținutul cărții:

Jerry Fodor prezintă o nouă dezvoltare a celebrei sale ipoteze a limbajului gândirii, care, începând cu anii 1970, s-a aflat în centrul dezbaterii interdisciplinare despre modul în care funcționează mintea. Fodor apără și extinde ideea revoluționară conform căreia gândirea este formulată într-un sistem simbolic realizat în creier. Această idee este esențială pentru teoria reprezentațională a minții, pe care Fodor a stabilit-o ca punct de referință cheie în filosofia, psihologia și științele cognitive moderne. Piatra de temelie a științei cognitive actuale este sugestia lui Turing conform căreia procesele cognitive nu sunt asociații, ci calcule; iar calculul necesită un limbaj al gândirii.

Astfel, cea mai recentă ipoteză privind limbajul gândirii, de la progenitorul său, promite să fie un reper în studiul minții. LOT 2 oferă o prezentare mai convingătoare și o explicație mai completă a relatării distinctive a lui Fodor despre minte, cu diverse caracteristici noi și interesante. Rolul central al compoziționalității în teoria reprezentațională a minții este dezvăluit: cea mai mare parte a ceea ce știm despre concepte rezultă din compoziționalitatea gândurilor. Fodor arată necesitatea unei explicații referențialiste a conținutului stărilor intenționale și a unei explicații atomiste a individualizării conceptelor. Nu în ultimul rând, printre noile evoluții se numără identificarea și persecutarea pragmatismului de către Fodor ca principală sursă de eroare în studiul minții în prezent.

LOT 2 îl vede pe Fodor avansând neînfricat spre obiectivul final al unei teorii a minții cognitive și, în special, al unei teorii a intenționalității cogniției. Nimeni dintre cei care lucrează asupra minții nu poate ignora opiniile lui Fodor, exprimate în stilul coruscant și provocator care a încântat și a deconcertat nenumărați cititori de-a lungul anilor.