Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile descriu o carte excelentă care oferă o perspectivă detaliată asupra istoriei și percepțiilor culturale ale microscopiei. Ea oferă un fundal bogat, potrivit pentru scopuri educaționale, cum ar fi rapoartele de carte. Cartea contestă ideea că microscoapele sunt rareori utilizate și prezintă o analiză aprofundată a semnificației lor istorice și a atitudinilor filosofice din jurul lor.
Avantaje:Detaliată și bine documentată, oferă informații de fond valoroase, utilă în scopuri educaționale, oferă o perspectivă unică asupra utilizării și acceptării istorice a microscoapelor.
Dezavantaje:Unii cititori ar putea să o găsească prea detaliată sau academică, ceea ce poate să nu placă tuturor.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Invisible World: Early Modern Philosophy and the Invention of the Microscope
Conținutul cărții:
În secolul al XVII-lea, microscopul a deschis o nouă lume a observației și, potrivit lui Catherine Wilson, a revizuit profund gândirea oamenilor de știință și a filosofilor deopotrivă. Interiorul naturii, odată închis atât intuiției simpatice, cât și percepției directe, era acum accesibil cu ajutorul instrumentelor optice.
Microscopul a condus la o concepție a științei ca un mod de cercetare obiectiv, bazat pe proceduri, și la un interes reînnoit pentru atomism și mecanism. Concentrându-se pe primele incursiuni în cercetarea microscopică, din 1620 până în 1720, această carte ne oferă atât o istorie tehnologică convingătoare, cât și o evaluare vie a noilor cunoștințe care au contribuit la lansarea filosofiei în era modernă. Wilson susține că descoperirea micromondului - și rolul aparent al animalculelor vii în generare, contagiune și boală - a pus metafizicienii în fața sarcinii de a reconcilia ubicuitatea vieții cu sistemele teologice centrate pe om.
A fost, de asemenea, o sursă de probleme pentru filosofii preocupați de esențe, calități și limitele cunoașterii umane, ale căror poziții sunt reluate în dezbaterile actuale despre realism și cunoașterea mediată de instrumente. Acoperind contribuțiile microscopiștilor de pionierat (Leeuwenhoek, Swammerdam, Malpighi, Grew și Hooke) și activitatea filosofilor interesați de micromondă (Bacon, Descartes, Leibniz, Malebranche, Locke și Berkeley), autoarea contestă istoricii care consideră științele abstracte drept singurul catalizator al revoluției științifice, subliniind importanța științei observaționale și experimentale pentru intelectul modern.
