Making Magic: Religie, magie și știință în lumea modernă

Recenzii ale cititorilor

Cartea este un studiu academic al diferitelor abordări ale studiului magiei, acoperind contextele sale istorice și teoretice din mai multe discipline. Deși oferă o explorare aprofundată, unii recenzenți au remarcat limitări în ceea ce privește domeniul său de aplicare și accesibilitatea.

Cartea este interesantă și utilă, oferind o istorie completă a conceptului de magie și a aplicațiilor sale în diverse domenii, cum ar fi antropologia și studiile religioase. Ea oferă o prezentare cuprinzătoare a teoriilor importante din antroposofie, sociologie, psihologie și teoria socială modernă. Unele secțiuni, în special despre șamanism, sunt remarcate ca fiind deosebit de fascinante.

Cărții îi lipsește explorarea unor teme complexe precum ezoterismul și relația dintre magie și mit. Nu există o definiție clară a „superstiției”, lăsând unele idei neexplorate. Unii cititori consideră scrierile absconse și recomandă exemple suplimentare pentru clarificarea conceptelor. Cartea poate fi mai potrivită pentru specialiști sau pentru profani foarte educați, ceea ce o face mai puțin accesibilă pentru cititorii ocazionali.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Making Magic: Religion, Magic, and Science in the Modern World

Conținutul cărții:

De la apariția studiilor religioase și a științelor sociale ca discipline academice, conceptul de "magie" a jucat un rol major în definirea religiei și în medierea relației dintre religie și știință. În cadrul acestor discipline, magia a fost configurată în mod regulat ca un fenomen definitiv non-modern, juxtapus modelelor distinct moderne de religie și știință.

Totuși, această noțiune de magie a rămas încăpățânată și amorfă. În Making Magic, Randall Styers încearcă să explice vitalitatea extraordinară a discursului academic care pretinde să definească și să explice magia, în ciuda eșecului său de a face exact acest lucru. El susține că această persistență poate fi cel mai bine explicată în lumina dorinței Occidentului de a stabili și de a asigura norme distinctive pentru identitatea modernă, norme bazate pe forme înguste de raționalitate instrumentală, muncă harnică, roluri sexuale definite în mod rigid și reținerea formelor rătăcite de dorință.

Magia a servit la desemnarea unei forme de alteritate sau devianță împotriva căreia noțiunile occidentale dominante de pioșenie religioasă adecvată, raționalitate științifică legitimă și relații sociale ordonate sunt puse în evidență. Cercetătorii au găsit în magie un instrument neprețuit în eforturile lor de a defini limitele adecvate ale religiei și științei.

La un nivel mai larg, spune Styers, gândirea magică a servit drept un paravan important pentru modernitatea însăși. Dezbaterile cu privire la natura magiei au oferit un loc deosebit de bogat în care cercetătorii au încercat să definească și să conteste natura modernității și normele de viață în lumea modernă.