Mănăstirea

Titlul original:

The Monastery

Conținutul cărții:

Sfârșitul anilor 1920... Condamnat pentru uciderea tatălui său, Artiom Goriainov ispășește o pedeapsă de mai mulți ani în arhipelagul Solovki. Artiom este un tânăr puternic care supraviețuiește tuturor fațetelor iadului din lagărele sovietice: foame, frig, trădare, moartea prietenilor, o încercare de evadare eșuată și o poveste de dragoste. Spre deosebire de mulți deținuți politici de la Solovki, el nu are convingeri puternice. Este un om obișnuit care, precum Virgil din Solovki, povestește pur și simplu ceea ce se întâmplă în fața ochilor săi. Singura sa motivație este supraviețuirea.

Fondată în secolul al XV-lea pe un arhipelag din Marea Albă, mănăstirea a devenit din 1923 un „lagăr cu destinație specială”, piatra de temelie a sistemului sovietic GULAG. Romanul descrie o perioadă în care Solovki era transformat dintr-un lagăr de reeducare pentru „elemente socialmente dăunătoare” în ceea ce a devenit în cele din urmă un lagăr de muncă în masă. Noțiunea de utopie pentru „forjarea de noi ființe umane”, completată cu o bibliotecă, evenimente sportive și laboratoare de cercetare, s-a transformat în cele din urmă într-un iad al despotismului și brutalității.

Publicată cu sprijinul Institutului pentru Traduceri Literare, Rusia.