Mândrie, nu prejudecată: Identitatea națională ca forță pacificatoare în Asia de Est

Titlul original:

Pride, Not Prejudice: National Identity as a Pacifying Force in East Asia

Conținutul cărții:

După cum arată relația Chinei cu Japonia și relația Japoniei cu Coreea de Sud, chiar și interdependențele economice regionale în creștere nu sunt suficiente pentru a depăși amintirile amare legate de războaie anterioare, invazii și perioade de dominație colonială. Deși s-au făcut eforturi pentru a atenua animozitatea istorică, puține s-au dovedit a fi de succes în Asia de Nord-Est.

În cercetările anterioare, cercetătorii au anticipat o îmbunătățire a relațiilor prin intermediul unei interdependențe economice strânse sau al unui contact societal sporit. În termeni economici, însă, Japonia și China fac deja schimburi comerciale intense: Japonia a devenit cel mai mare partener comercial al Chinei, iar China este al doilea partener comercial al Japoniei. Contactul societal este deja intens, deoarece milioane de chinezi, coreeni și japonezi vizitează anual țările celorlalți ca studenți, turiști și în călătorii de afaceri.

Însă aceste evoluții nu au atenuat neîncrederea și percepția negativă la nivel internațional și nici nu au rezolvat dezacordul cu privire la ceea ce constituie o "reparație adecvată" în ceea ce privește istoria dureroasă a acestor țări. Observând ciocnirile dintre naționalismele puternice din întreaga lume în zone precum Asia de Nord-Est, numeroase studii au sugerat că relațiile pașnice sunt probabile numai dacă țările subminează sau trec peste identitățile naționale existente prin promovarea universalismului.

Pride, Not Prejudice susține, dimpotrivă, că afirmarea identităților naționale poate fi o modalitate mai eficientă de a construi cooperarea internațională. Dacă fiecare populație națională reflectă asupra valorilor identității sale naționale, încrederea și percepția pozitivă pot crește între țări. Această idee este în concordanță cu fundamentul teoretic conform căruia cei care au un sentiment clar, sigur și mulțumit de sine, la rândul lor, pot fi mai deschiși, mai echilibrați și mai puțin defensivi față de ceilalți.

În plus, această defensivitate redusă sporește, de asemenea, recunoașterea vinovăției de către "agresorii" din trecut ai conflictelor și colonialismului. Eunbin Chung împrumută teoria psihologică socială a afirmării de sine și o aplică unui context internațional pentru a susține că afirmarea unei identități naționale sau reflecția asupra a ceea ce înseamnă să faci parte din propria țară poate spori încrederea, recunoașterea vinovăției și percepția pozitivă între țări.