Marea dezbatere privind forțele spațiale: O cale de urmat din trecut?

Titlul original:

The Great Space Force Debate: A Way Forward From The Past?

Conținutul cărții:

Această teză de masterat meticulos cercetată de un student de la Școala Postuniversitară Navală, publicată în decembrie 2019 și scrisă înainte de înființarea oficială a Forței Spațiale a Statelor Unite, oferă o revizuire istorică aprofundată a modului în care cele trei mari ramuri militare americane - Armata, Marina și Forțele Aeriene - și-au gestionat responsabilitățile în domeniul spațial.

Autorul observă în rezumatul său:

Conceptul de "forță spațială" a fost dezbătut în sălile Pentagonului, pe rețelele de socializare și chiar ca un potențial serial pe Netflix, însă operațiunile spațiale fac parte integrantă din forțele armate ale SUA de aproximativ 40 de ani. Interesul SUA pentru spațiu a început ca o mișcare urgentă de a dovedi competitivitatea națiunii noastre în timpul Războiului Rece. Astăzi, inițiativa de a avea o forță spațială este înrădăcinată în naționalismul președintelui Donald Trump. Directiva 4 privind politica spațială semnată de Trump așteaptă aprobarea Congresului, astfel încât este necesară o revizuire istorică a rolului spațiului în cadrul armatei SUA. Această teză analizează rolurile pe care Armata, Forțele Aeriene și Marina le-au jucat deja în cadrul efortului spațial combinat. Prin această analiză istorică, acest studiu oferă o examinare comparativă a intereselor spațiale ale fiecăreia dintre cele trei ramuri ale serviciilor, arătând modul în care fiecare definește și vede spațiul și abordează organizarea spațială în cadrul serviciilor. Studiul concluzionează că Air Force Space Command ar trebui să rămână în cadrul U.S. Air Force și să fie redenumit Space Corps, atât United States Space Command, cât și Space Corps fiind lanțul central de comandă pentru toate serviciile.

Deși punctul de vedere al autorului nu a prevalat sub administrația Trump, alegerea președintelui Biden poate redeschide dezbaterea privind Marea Cursă Spațială, ceea ce face ca cercetările acestui autor să aibă o relevanță continuă.

Cinci capitole, 355 de note de subsol, bibliografie.