Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenzile reflectă un amestec de apreciere și critică pentru „Fast Cars, Clean Bodies” de Kristin Ross, concentrându-se pe examinarea modernizării, americanizării și a complexității identității franceze în timpul perioadei de decolonizare. Stilul analitic al cărții este discutat, alături de criticile sale culturale și temele legate de automobile și domesticitate, deși unii recenzenți notează deficiențe în profunzime și claritate.
Avantaje:⬤ Analiza concisă și amuzantă a unor teme precum modernizarea și americanizarea.
⬤ Utilizarea bogată a exemplelor culturale din filme, romane și reclame.
⬤ Participă la discuții istoriografice și relevanță contemporană, în special în ceea ce privește atitudinile minorităților din Franța.
⬤ Oferă o critică interesantă a relației dintre cultura internă și practicile coloniale.
Dezavantaje:⬤ Capitolul de deschidere poate fi deranjant pentru cititorii neacademici.
⬤ Insuficienta profunzime în abordarea procesului de decolonizare.
⬤ Se bazează pe dovezi anecdotice, fără exemple concrete.
⬤ Nu discută în mod adecvat rolul imigrației în restructurarea societății.
⬤ Numeroasele ilustrații nu au subtitrări în limba engleză, iar unele nu sunt bine legate de argumente.
⬤ Rezumate sau conexiuni limitate între capitole, lăsând cititorii să interpreteze singuri legăturile.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Fast Cars, Clean Bodies: Decolonization and the Reordering of French Culture
Conținutul cărții:
Fast Cars, Clean Bodies examinează deceniul crucial de la Dien Bien Phu până la mijlocul anilor 1960, când Franța a trecut rapid de la o societate agrară, insulară și orientată spre imperiu la una decolonizată, americanizată și complet industrială. În această analiză a unei transformări culturale surprinzătoare, Kristin Ross găsește contradicțiile perioadei încorporate în diferitele sale mărfuri și artefacte culturale - automobile, mașini de spălat, reviste pentru femei, filme, ficțiune populară, chiar structuralism - precum și în practicile care modelează, determină și delimitează utilizările acestora.
În fiecare dintre cele patru capitole ale cărții, un obiect central al imaginii mitice este refractat într-o serie de spații discursive și materiale: sociale și private, textuale și cinematografice, naționale și internaționale. Automobilul, noul cult al curățeniei în capitală și în colonii, declinul lui Sartre și de Beauvoir ca cuplu al atenției naționale și apariția unor masculinități remodelate, funcționaliste (revoluționare, corporatiste și structurale) devin elementele-cheie ale acestei preistorii a postmodernismului în Franța.
Ideologia modernizării, susține Ross, a oferit promisiunea unei dezvoltări nelimitate, chiar atemporale. Prin situarea ascensiunii ideologiilor "sfârșitului istoriei" în contextul tranziției Franței către cultura și consumul de masă, Ross readuce în istorie caracterul atemporal al modernizării. Ea arată cum ficțiunea realistă și filmele din acea perioadă, precum și activitatea unor teoreticieni sociali precum Barthes, Lefebvre și Morin, care au început în acea perioadă să conceptualizeze "viața de zi cu zi", au scos la iveală perturbările și costurile sociale ale evenimentelor. Ea susține că logica rasismului prevalent în Franța de astăzi, axat pe figura lucrătorului imigrant, este ea însăși rezultatul îmbrățișării de către statul francez a ideologiei modernizării capitaliste în anii 1950 și 1960.
