Mașinile ca măsură a oamenilor: Știință, tehnologie și ideologii ale dominației occidentale

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Michael Adas „Machines as the Measure of Men” este o explorare profundă a intersecției dintre tehnologie, ideologie și colonialism. Cartea examinează în detaliu modul în care viziunile europene de superioritate față de culturile non-europene au fost profund înrădăcinate în percepțiile progresului tehnologic. În ciuda profunzimii sale academice, scrierea este clară și accesibilă, ceea ce o face valoroasă atât pentru cercetători, cât și pentru cititorii generali. Unele recenzii subliniază relevanța sa pentru discuțiile contemporane despre tehnologie și progres, în timp ce altele își exprimă frustrarea față de conținutul său dens.

Cartea este excepțional de bine documentată și oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra rolului istoric al tehnologiei în modelarea ideologiilor europene. Stilul clar de scriere al lui Adas și utilizarea extensivă a citatelor fac ca ideile complexe să fie accesibile unui public larg. Lucrarea este, de asemenea, relevantă pentru discuțiile actuale privind tehnologia, colonialismul și problemele globale, primind laude pentru perspectivele sale bogate și rigoarea sa academică.

Unii cititori au considerat că densitatea și profunzimea cărții sunt copleșitoare, ducând la dezangajare sau chiar plictiseală. Există critici cu privire la calitatea anumitor ediții retipărite, indicând faptul că unele copii fizice pot fi lipsite de claritate, ceea ce poate diminua experiența de lectură.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Machines as the Measure of Men: Science, Technology, and Ideologies of Western Dominance

Conținutul cărții:

În ultimele cinci secole, progresele în înțelegerea și controlul occidental asupra lumii materiale au influențat puternic răspunsurile europene la popoarele și culturile non-occidentale. În lucrarea Machines as the Measure of Men, Michael Adas explorează modul în care percepția europeană a superiorității sale științifice și tehnologice a influențat interacțiunile cu oamenii de peste mări. Adoptând o perspectivă largă, comparativă, el analizează răspunsurile europene la culturile din Africa subsahariană, India și China, culturi pe care le considerau a reprezenta niveluri inferioare de stăpânire materială și organizare socială.

Începând cu primele decenii ale expansiunii peste mări, în secolul al XVI-lea, Adas urmărește impactul progreselor științifice și tehnologice asupra atitudinilor europene față de asiatici și africani și asupra politicilor lor de abordare a societăților colonizate. El se concentrează asupra gândirii britanice și franceze din secolul al XIX-lea, când, susține el, măsurătorile științifice și tehnologice ale valorii umane au jucat un rol esențial în conturarea argumentelor pentru noțiunea de supremație rasială și ideologia "misiunii civilizatoare", care au fost folosite pentru a justifica dominația Europei pe glob. În cele din urmă, el examinează motivele pentru care mulți europeni au devenit nemulțumiți și chiar au respins această măsură a valorii umane după Primul Război Mondial și explică de ce aceasta a rămas importantă pentru americani.

Arătând modul în care revoluțiile științifice și industriale au contribuit la dezvoltarea ideologiilor imperialiste europene, lucrarea Machines as the Measure of Men evidențiază factorii culturali care au alimentat disprețul pentru realizările și sistemele de valori non-occidentale. Ea indică, de asemenea, modul în care aceste atitudini, în modelarea politicilor care au restricționat difuzarea cunoștințelor științifice, s-au perpetuat și au contribuit în mod semnificativ la subdezvoltarea cronică în întreaga lume în curs de dezvoltare. Cartea de mare anvergură și provocatoare a lui Adas va fi o lectură convingătoare pentru toți cei care sunt preocupați de istoria imperialismului occidental și de moștenirile sale.

Publicată pentru prima dată cu mare succes în 1989, lucrarea Machines as the Measure of Men este disponibilă acum într-o nouă ediție, care cuprinde o prefață a autorului care discută modul în care evoluțiile ulterioare în domeniul studiilor de gen și rasă, precum și al tehnologiei și politicii globale, intră în discuție cu argumentele sale originale.