Fictional Matter: Empiricism, Corpuscles, and the Novel
Într-un studiu inovator al relației dintre chimie și istoria literară, Helen Thompson explorează modul în care concepțiile chimice despre materie au modelat cultura britanică a secolului al XVIII-lea. Deși revoluția științifică a susținut cunoașterea experimentală, bazată pe simțuri, chimiștii susțineau că corpurile perceptibile erau formate din particule invizibile sau corpusculi. Nici elemente moderne, nici atomi clasici, corpusculii erau unități de materie reactive, divizibile. Imperceptibil, dar real, corpusculul a transformat cunoașterea empirică în știința modernă timpurie și în roman.
Thompson oferă noi analize ale chimiei, alchimiei, teoriei culorilor, fiziologiei, științei mediului și medicinei inițiate de Robert Boyle, Isaac Newton, Stephen Hales, John Mitchell, John Arbuthnot și Thomas Sydenham pentru a susține că acestea au modelat concepțiile culturale ale identității rasiale, de clasă, de sex și de specie. Juxtapunând știința cu lecturi ale romanelor lui Daniel Defoe, Eliza Haywood, Jonathan Swift, Samuel Richardson, Henry Fielding, William Rufus Chetwood și Penelope Aubin, ea arată cum, atât la nivel de formă, cât și de caracter, romanele reprezintă cunoștințe perceptuale care nu se referă la esența înnăscută, ci la relații dinamice și instabile.
Modul narativ realist pe care știința experimentală îl lasă moștenire istoriei literare, susține Fictional Matter, nu oglindește în mod transparent obiecte perceptibile. În schimb, romanele reprezintă formele și relațiile prin care particulele imperceptibile stimulează experiența senzorială. În această analiză lucidă și revizuită a chimiei corpusculare, Thompson avansează o nouă descriere a influenței științei experimentale și a cunoașterii empirice asupra romanului realist emergent.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)