Mayada: Fiica Irakului

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Mayada, fiica Irakului” de Jean Sasson spune povestea sfâșietoare a Mayadei Al-Askari, o femeie irakiană care suferă întemnițarea și tortura sub regimul lui Saddam Hussein. Prin intermediul narațiunii sale, Sasson dezvăluie experiențele Mayadei și ale colegilor săi deținuți, subliniind temele rezilienței, supraviețuirii și realităților brutale ale vieții într-o dictatură.

Scrierea este descrisă ca fiind convingătoare și detaliată, oferind o perspectivă profundă asupra relatărilor personale ale femeilor din timpul regimului Saddam Hussein. Mulți recenzenți au considerat că povestea emoțională și personală este puternică și provoacă la reflecție. Cartea este recomandată pentru contextul său istoric, sensibilizând asupra luptelor femeilor în regimurile opresive. Cititorii au apreciat compasiunea și onestitatea cu care este spusă povestea Mayadei.

Unii cititori au remarcat o lipsă de varietate în poveștile colegelor de detenție ale Mayadei, descriind o „uniformitate” care a făcut unele părți ale cărții mai puțin captivante. În plus, deși detaliile sunt lăudate, unii au considerat că anumite relatări despre tortură și suferință sunt copleșitoare, făcând lectura dificilă. Câțiva recenzenți au subliniat că cartea poate fi destul de tristă, reflectând realitățile sumbre descrise.

(pe baza a 176 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Mayada: Daughter Of Iraq

Conținutul cărții:

Mayada s-a născut într-o familie irakiană puternică. Unul dintre bunici a luptat alături de Lawrence al Arabiei. Celălalt este aclamat drept primul adevărat naționalist arab. Unchiul ei a fost prim-ministru timp de aproape patruzeci de ani, iar mama ei un politician important. Când Saddam Hussein și partidul său Ba'ath au preluat puterea și au instaurat domnia terorii, Mayada s-a trezit singură în Bagdad, divorțată și mamă a doi copii, câștigându-și existența din tipărirea de broșuri. Până când, într-o dimineață din august 1999, a fost arestată sumar și târâtă la faimoasa închisoare Baladiyat, fiind acuzată pe nedrept de tipărirea de propagandă antiguvernamentală.

Acolo a fost aruncată într-o celulă cu 17 "femei din umbră". Ca niște Sherezade din zilele noastre, aceste femei își petreceau zilele, în așteptarea următoarei ședințe de interogatoriu și tortură, spunându-și poveștile una alteia. Erau nerăbdătoare să audă poveștile Mayadei despre viața ei privilegiată de odinioară, despre istoria familiei ei mândre, despre regi și regine, despre întâlniri cu Saddam însuși.

Această carte nu este doar povestea unei femei intim legate de istoria veche și cultivată a Irakului, ci și o mărturie puternică a terorii și ororii provocate de Saddam asupra vieții și sufletului cetățenilor obișnuiți.