McMindfulness: Cum a devenit Mindfulness noua spiritualitate capitalistă

Recenzii ale cititorilor

Cartea „McMindfulness” critică mercantilizarea și comercializarea mindfulness-ului, susținând că aceasta îi lipsește de putere pe indivizi prin faptul că aruncă vina pentru dificultățile lor pe neajunsurile personale, în loc să abordeze problemele sistemice. În timp ce unii cititori au găsit-o edificatoare și riguros documentată, alții consideră că îi lipsește echilibrul și prezintă în mod selectiv practicile de mindfulness.

Critică bine documentată și captivantă a mișcării mindfulness, perspective importante asupra comodificării practicilor spirituale, stil de scriere accesibil și perspectivă valoroasă pentru cei din domeniul sănătății mintale sau al justiției sociale.

Nu este o introducere adecvată la mindfulness pentru începători, poate părea prea critică sau hiperbolică pentru unii cititori și oferă soluții practice limitate, concentrându-se în același timp foarte mult pe critică.

(pe baza a 52 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

McMindfulness: How Mindfulness Became the New Capitalist Spirituality

Conținutul cărții:

O critică vie și tăioasă a mindfulness, așa cum a fost ea cooptată cu entuziasm de corporații, școli publice și armata SUA.

Mindfulness este acum la modă. De la susținerile celebrităților la călugării, neuroștiințele și antrenorii de meditație care freacă umărul cu directorii executivi la Forumul Economic Mondial de la Davos, este clar că mindfulness a devenit mainstream. Unii au numit-o chiar o revoluție.

Dar dacă, în loc să schimbe lumea, mindfulness a devenit o formă banală de spiritualitate capitalistă, care evită fără băgare de seamă transformarea socială și politică, consolidând status quo-ul neoliberal?

În McMindfulness, Ronald Purser demontează așa-numita "revoluție mindfulness", expunând modul în care corporațiile, școlile, guvernele și armata au cooptat-o ca tehnică de control social și autopacificare. O critică vie și tăioasă, Purser demontează miturile pe care se bazează vânzătorii săi, contestând povestea conform căreia stresul este autoimpus, iar mindfulness este remediul universal.

Dacă dorim să valorificăm potențialul cu adevărat revoluționar al mindfulness-ului, trebuie să ne debarasăm de lanțurile sale neoliberale, eliberând mindfulness-ul pentru o trezire colectivă.