Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Taboo Memories, Diasporic Voices” de Ella Shohat a primit recenzii mixte. Mulți o laudă pentru eseurile sale pătrunzătoare și pentru importanța sa în domeniul studiilor culturale și al Orientului Mijlociu, în timp ce unii critici o resping ca pe un manifest antisionist lipsit de acuratețe istorică.
Avantaje:⬤ Eseuri pătrunzătoare și revelatoare, în special despre reprezentările Cleopatrei și prejudecățile de gen.
⬤ Important pentru înțelegerea sincretismului cultural și a identităților complexe dincolo de cadrele naționale.
⬤ Recunoscut ca un text-cheie în studiile culturale și din Orientul Mijlociu, combinând teoria, istoria și analiza culturală.
⬤ Deschide perspective multiple și inițiază conversații importante despre identitate și reprezentare.
Dezavantaje:⬤ Criticii acuză cartea că este motivată politic, cu o agendă antisionistă.
⬤ Unele recenzii sugerează că denaturează relatările istorice pentru a se potrivi cu opiniile autorului, în special în ceea ce privește experiențele evreiești.
⬤ Descrisă de unii drept „ficțiune post-rațională socio-istorică” lipsită de o analiză credibilă.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Taboo Memories, Diasporic Voices
Conținutul cărții:
Taboo Memories, Diasporic Voices reunește pentru prima dată o selecție de eseuri inovatoare ale Ellei Shohat, o teoreticiană de renume internațional a studiilor postcoloniale și culturale de origine irakiană-evreiască. Scrise în ultimele două decenii, aceste douăsprezece eseuri - unele clasice, altele mai puțin cunoscute, altele noi - trasează o traiectorie intelectuală puternică, pe măsură ce Ella Shohat detaliază cu rigurozitate consecințele unei critici profunde a epistemologiei eurocentrice, fie că este vorba de a regândi feminismul prin intermediul rasei, naționalismul prin intermediul etniei sau colonialismul prin intermediul sexualității.
Metoda critică a lui Shohat transcende cu îndrăzneală granițele disciplinare și geografice. Ea explorează aspecte precum relațiile dintre studiile etnice și studiile de zonă, repercusiunile paradoxale ale tabuului "imaginilor gravate" asupra mijloacelor audiovizuale, alegorizarea rasei prin refigurarea Cleopatrei, farmecul culturii populare imperiale și politica de gen a tehnologiilor medicale.
Ea examinează, de asemenea, poetica rezistentă a exilului și a deplasării; punerea în scenă a memoriei istorice prin comemorarea celor două 1492, anomaliile "naționalului" în discursul sionist, implicațiile cratimei în conceptul "arab-evreu" și transpunerea dezbaterilor privind orientalismul și postcolonialismul în diferite zone geografice. Taboo Memories, Diasporic Voices nu numai că luminează multe dintre preocupările care au animat studiul politicilor culturale în ultimele două decenii, dar indică și noi posibilități academice.
