Evaluare:
Memoriile generalului Grant, în special al doilea volum, oferă o relatare detaliată și de primă mână a experiențelor sale din timpul Războiului Civil American. Deși este lăudată pentru reflecția sa pătrunzătoare și sinceră asupra strategiilor militare și experiențelor personale, unii cititori o consideră copleșitoare din cauza detaliilor sale ample, a lipsei de organizare în comparație cu primul volum și a absenței acoperirii dincolo de Războiul Civil.
Avantaje:⬤ Relatare detaliată și de primă mână a Războiului Civil de către un lider militar cheie.
⬤ Oferă o perspectivă unică asupra caracterului, strategiilor și contextului istoric al lui Grant.
⬤ Reflecții sincere și sincere atât asupra propriilor sale acțiuni, cât și asupra celor ale altora.
⬤ Valoros pentru înțelegerea logisticii și a operațiunilor militare din timpul războiului.
⬤ Scrisă cu claritate și într-un stil direct, ceea ce o face accesibilă în ciuda lungimii sale.
⬤ Al doilea volum este mai puțin organizat, unele secțiuni părând nedigerate sau repetitive.
⬤ Detalii copleșitoare despre mișcările trupelor și specificul bătăliilor, care pot fi plictisitoare pentru cititorii ocazionali.
⬤ Lipsă de informații despre viața lui Grant după Războiul Civil.
⬤ Mai multor cititori li s-a părut dificil să urmărească numeroase personaje și locații geografice fără context sau hărți suplimentare.
⬤ Unele limbaje tehnice și vernaculare din epocă pot necesita referințe la definiții externe.
(pe baza a 101 recenzii ale cititorilor)
Personal Memoirs of U. S. Grant
Născut în 1822, Grant a fost fiul unui tăbăcar din Ohio. A mers la West Point cu reticență și a absolvit în mijlocul clasei sale.
La izbucnirea Războiului Civil, Grant a fost numit de guvernator la comanda unui regiment de voluntari indisciplinat, ajungând rapid la gradul de general de brigadă al voluntarilor. În februarie 1862, el a cucerit Fort Henry și a atacat Fort Donelson. Când comandantul confederat a cerut condiții, Grant a răspuns: "Nu pot fi acceptate alte condiții decât o capitulare necondiționată și imediată.
Confederații s-au predat, iar președintele Lincoln l-a promovat pe Grant la gradul de general-maior de voluntari.
În aprilie, la Shiloh, Grant a purtat una dintre cele mai sângeroase bătălii din vest și a ieșit mai puțin avantajat. Lincoln a respins cererile de înlăturare a sa spunând: "Nu-l pot cruța pe acest om care luptă".
Pentru următorul său obiectiv major, Grant a manevrat și a luptat cu abilitate pentru a câștiga Vicksburg, orașul-cheie de pe Mississippi, împărțind Confederația în două. Apoi a rupt controlul confederat asupra orașului Chattanooga. Lincoln l-a numit general-șef în martie 1864.
Grant i-a ordonat lui Sherman să străbată Sudul, în timp ce el însuși, cu Armata Potomacului, bloca Armata Virginiei de Nord a generalului Robert E. Lee. În cele din urmă, pe 9 aprilie 1865, la Appomattox Court House, Lee s-a predat.
Grant a redactat condiții generoase de capitulare, care ar fi evitat procesele de trădare. În calitate de președinte, Grant a condus guvernul la fel cum condusese armata.
Într-adevăr, a adus o parte din personalul armatei sale la Casa Albă. După retragerea de la președinție, Grant a devenit partener într-o firmă financiară, care a dat faliment. Cam în acea perioadă a aflat că are cancer la gât.
A început să își scrie amintirile pentru a-și plăti datoriile și pentru a-și întreține familia, alergând împotriva morții pentru a produce aceste Memorii.
La scurt timp după ce a terminat ultima pagină, în 1885, a murit. Volumul 1 ISBN este 9781582181066.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)