Menoniții europeni și Holocaustul

Recenzii ale cititorilor

Cartea compilează lucrări academice care discută implicarea menoniților în Holocaust, ilustrând trecerea lor de la pacifism la alinierea cu naționalismul și serviciul militar în timpul secolelor XIX și XX în Europa. Recenzile evidențiază complexitatea identității menonite în timpul războiului și modul în care presiunile sociale și politice i-au condus la comportamente similare cu cele ale vecinilor lor, în ciuda principiilor lor stabilite de non-rezistență.

Colecția oferă lecții importante despre acțiunile istorice ale menoniților, în special în legătură cu participarea lor la Holocaust. Aceasta include diverse perspective geografice asupra atitudinilor menonite din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Conținutul este bine documentat și aruncă lumină asupra unei părți dureroase a istoriei care a fost adesea trecută cu vederea sau slab documentată.

Cartea ilustrează o narațiune tulburătoare a complicității printre menoniți, cu puține exemple de rezistență împotriva acțiunilor naziste, în principal din Țările de Jos. Studiul poate fi dificil de accesat pentru cei nefamiliarizați cu discursul academic. În plus, se confruntă cu adevăruri incomode despre o comunitate care, istoric, s-a mândrit cu pacea, ceea ce poate fi stânjenitor pentru cititori.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

European Mennonites and the Holocaust

Conținutul cărții:

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, menoniții din Țările de Jos, Germania, Polonia ocupată și Ucraina au trăit în comunități cu evrei și în apropiere de diverse lagăre naziste și locuri de exterminare. Ca urmare a acestei proximități, menoniții au fost vecini și au asistat la distrugerea evreilor europeni. În unele cazuri, ei au fost beneficiari sau chiar complici ai Holocaustului. O mare parte din această istorie a fost uitată după război, pe măsură ce menoniții încercau să reconstruiască sau să-și găsească noi case ca refugiați. Rezultatul a fost un mit al inocenței și ignoranței menoniților, care făcea legătura între suferința lor din anii 1930 și 1940 și secolele anterioare de persecuție și marginalizare.

Menoniții europeni și Holocaustul identifică un număr semnificativ de perpetratori menoniți, împreună cu un număr mai mic de menoniți care i-au ajutat pe evrei să supraviețuiască, examinând contextul în care aceștia au acționat. În unele cazuri, teologia i-a determinat să accepte sau să respingă idealurile naziste. În altele, menoniții au ales o îmbrățișare mai strânsă a identității germane ca strategie de a-și îmbunătăți poziția față de germani sau pentru beneficii materiale.

O examinare puternică și neclintită a unei istorii dificile, Menoniții europeni și Holocaustul descoperă o imagine mai completă a vieții menonite în acești ani, subliniind acțiunile care nu au fost întotdeauna inocente.