Mintea literară: Originile gândirii și ale limbajului - The Origins of Thought and Language

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Mark Turner prezintă o perspectivă revoluționară și intuitivă asupra rolului povestirilor și al parabolelor în înțelegerea limbajului, a cogniției și a minții umane. Ea contrastează viziunile tradiționale ale științei cognitive și prezintă o teză intrigantă care evidențiază centralitatea narațiunilor în gândirea umană. Deși cartea este captivantă și oferă perspective originale, unii cititori o consideră întortocheată și repetitivă, fiind îngrijorați de claritatea exemplelor și ideilor sale.

Cartea este lăudată pentru ideile sale originale și provocatoare cu privire la limbaj și cogniție, pentru stilul captivant de scriere și pentru capacitatea de a contesta și de a oferi perspective alternative la teoriile tradiționale. Mulți cititori consideră că primele capitole sunt deosebit de captivante și merită citite pentru perspectivele lor asupra naturii povestirii și a implicațiilor sale cognitive.

Criticii subliniază faptul că secțiunile ulterioare ale cărții devin repetitive și întortocheate, făcând ca ideile centrale să pară diluate. Unele recenzii menționează o lipsă de organizare și prezentare clară, observând că exemplele pot fi copleșitoare și uneori banale. Există, de asemenea, comentarii cu privire la nevoia de o mai bună editare și claritate în limbaj, ceea ce a diminuat experiența generală.

(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Literary Mind: The Origins of Thought and Language

Conținutul cărții:

De obicei, considerăm că gândirea literară este periferică și dispensabilă, o activitate pentru specialiști: poeți, profeți, nebuni și dădace. Cu siguranță nu credem că este baza minții. Ne gândim la poveștile și parabolele din Fabulele lui Esop sau Cele o mie și una de nopți, de exemplu, ca la povești exotice plasate pe tărâmuri străine, cu imagini spectaculoase, animale vorbitoare și intrigi fantastice - distracții minunate, adesea pătrunzătoare, dar foarte îndepărtate de logică și știință și complet străine de lumea gândirii cotidiene. Dar Mark Turner susține că această înțelepciune comună este greșită. Mintea literară - mintea poveștilor și a parabolelor - nu este periferică, ci fundamentală pentru gândire. Povestea este principiul central al experienței și cunoașterii noastre. Parabola - proiecția poveștii pentru a da sens noilor întâlniri - este instrumentul indispensabil al rațiunii cotidiene. Gândirea literară face posibilă gândirea cotidiană. Această carte face afirmația revoluționară că problema de bază pentru științele cognitive este natura gândirii literare.

În The Literary Mind, Turner trece de la instrumentele lingvisticii moderne la lucrările recente ale unor neuroștiințifici precum Antonio Damasio și Gerald Edelman, la capodopere literare ale lui Homer, Dante, Shakespeare și Proust, explicând modul în care povestea și proiecția - și combinația lor puternică în parabolă - sunt fundamentale pentru gândirea de zi cu zi. Într-o engleză simplă și tradițională, el dezvăluie modul în care folosim parabola pentru a înțelege spațiul și timpul, pentru a înțelege ce înseamnă să fim localizați în spațiu și timp și pentru a ne concepe pe noi înșine, alte sine, alte vieți și alte puncte de vedere. El explică rolul parabolei în raționament, în categorizare și în rezolvarea problemelor. El dezvoltă un model puternic de construcție conceptuală și, într-un capitol final de mare anvergură, îl extinde la o nouă concepție despre originea limbajului care contrazice propunerile unor gânditori precum Noam Chomsky și Steven Pinker. Turner susține că povestea, proiecția și parabola preced gramatica, iar limbajul rezultă din aceste capacități mentale ca o consecință. Limbajul, concluzionează el, este copilul minții literare.

Oferind revizuiri majore ale înțelegerii noastre asupra gândirii, activității conceptuale, originii și naturii limbajului, The Literary Mind prezintă o teorie unificată a problemelor centrale din științele cognitive, lingvistică, neuroștiințe, psihologie și filosofie. Ea oferă răspunsuri noi și neașteptate la întrebări clasice despre cunoaștere, creativitate, înțelegere, rațiune și invenție.