Mintea omnivoră: Evoluția relației noastre cu hrana

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o explorare profundă a interacțiunilor dintre oameni și hrana lor, aprofundând dimensiunile psihologice, culturale și istorice ale alimentației. Cartea prezintă o teorie a alimentației care reunește diverse aspecte ale experienței umane, de la amintirile din copilărie la alegerile alimentare. Deși cartea este lăudată pentru accesibilitatea, conținutul informativ și stilul amuzant, unii cititori consideră că uneori îi lipsește o mare teorie coerentă despre ființele umane și mâncare.

⬤ Bine scrisă și informativă
⬤ pătrunzătoare cu privire la antropologia dietei și a bucătăriei
⬤ accesibilă cititorilor
⬤ provoacă la reflecție asupra obiceiurilor alimentare personale și a influențelor culturale
⬤ bine documentată
⬤ amuzantă și plăcută de citit.

⬤ Unele idei pot fi nepersuasive sau se abat de la interesele principale
⬤ nu are o teorie solidă și cuprinzătoare a comportamentului alimentar
⬤ poate fi ocazional tehnică, ceea ce poate fi o provocare pentru unii cititori.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Omnivorous Mind: Our Evolving Relationship with Food

Conținutul cărții:

În acest tur gustativ al istoriei omenirii, John S. Allen demonstrează că activitatea zilnică de a mânca oferă o perspectivă profundă asupra moștenirii biologice și culturale a ființelor umane.

Noi, oamenii, mâncăm o gamă largă de plante și animale, dar, spre deosebire de alți omnivori, noi mâncăm atât cu mintea, cât și cu stomacul. Această relație grijulie cu mâncarea este o parte din ceea ce ne face o specie unică și face ca culturile culinare să fie diverse. Nici măcar rudele noastre cele mai apropiate, primatele, nu se gândesc la mâncare așa cum o face Homo sapiens. Suntem superomnivori ale căror palate reflectă istoria naturală a speciei noastre.

Bazându-se pe lucrările istoricilor și bucătarilor, antropologilor și neuroștiințelor, Allen începe cu dietele primilor noștri strămoși, explorează rolul gătitului în evoluția creierului nostru și trece la preocupările gurmanzilor contemporani. The Omnivorous Mind oferă informații despre aversiunile și poftele alimentare, nevoia noastră compulsivă de a eticheta alimentele ca fiind bune sau rele, abaterea alimentară de la piramidele alimentare "sănătoase" și atitudinile interculturale față de mâncare (francezii, bien s r, exemplificând căutarea plăcerii gastronomice).

Pentru a explica, de exemplu, popularitatea mondială a alimentelor crocante, Allen ia în considerare mai întâi obiceiurile alimentare ale rudelor noastre mâncătoare de insecte. El sugerează, de asemenea, că sunetul de crocant poate evita plictiseala alimentară, adăugând varietate experienței senzoriale. Sau poate că alimentele prăjite, pe care le considerăm nocive pentru noi, produc un fior de plăcere ilicită. Allen arată că, atunci când vine vorba de alimentație, nu există un singur mod de a ține cont de gust.