Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea lui Martin Prechtel „The Smell of Rain on Dust” (Mirosul ploii pe praf) este lăudată pentru viziunea sa profundă asupra durerii și a potențialului său transformator. Cartea discută despre importanța trăirii depline a durerii ca un act de afirmare a vieții care ne conectează profund la umanitatea noastră și la lume. Criticii îi evidențiază stilul poetic și înțelepciunea, dar subliniază și faptul că scrierea poate fi complicată și dificil de urmărit. În general, este văzută atât ca un discurs frumos despre durere, cât și ca o sursă de lecții de viață valoroase.
Avantaje:⬤ Percepții profunde și profunde asupra durerii
⬤ scriere poetică și frumoasă
⬤ încurajează o relație sănătoasă cu durerea
⬤ transformatoare și iluminatoare
⬤ oferă o perspectivă mai largă asupra pierderii
⬤ încurajează aprecierea vieții
⬤ rezonează emoțional
⬤ mulți au considerat-o schimbătoare și vindecătoare.
Dezavantaje:⬤ Stilul de scriere poate fi dezarticulat și dificil de urmărit
⬤ unele secțiuni pot părea de umplutură
⬤ referințele culturale pot să nu rezoneze cu toți cititorii
⬤ complexitatea ideilor poate fi copleșitoare
⬤ personalitatea și proza autorului pot distrage atenția de la conținut.
(pe baza a 83 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Smell of Rain on Dust: Grief and Praise
Conținutul cărții:
Inspirând speranță, consolare și curaj în a trăi prin pierderile noastre, autorul Mart n Prechtel, format în tradiția șamanică mayașă Tzutujil, împărtășește viziuni profunde asupra relației dintre durere și laudă în cultura noastră - cum incapacitatea multora dintre noi de a jeli și plânge cum se cuvine pentru cei morți este profund legată de incapacitatea de a aduce laude pentru cei vii. În societatea modernă, durerea este ceva ce trăim de obicei în privat, singuri și fără sprijinul unei comunități. Cu toate acestea, după cum afirmă Prechtel, "durerea exprimată cu voce tare pentru cineva pe care l-am pierdut, sau pentru o țară sau o casă pe care le-am pierdut, este în sine cea mai mare laudă pe care i-am putea aduce vreodată. Durerea este o laudă, pentru că este modul natural prin care iubirea onorează ceea ce îi lipsește.".
Prechtel explică faptul că durerea neexprimată care predomină în societatea noastră de astăzi este motivul pentru multe dintre bolile sociale, culturale și individuale cu care ne confruntăm în prezent. Potrivit lui Prechtel, „atunci când ai două secole de oameni care nu au jelit în mod corespunzător lucrurile pe care le-au pierdut, durerea se manifestă sub forma unor fantome care le populează nepoții”. Aceste „fantome”, spune el, se pot manifesta, de asemenea, ca boli sub formă de tumori, pe care mayașii le numesc „lacrimi solidificate”, sau sub formă de probleme comportamentale și depresie. El continuă să arate cum această energie colectivă, neexprimată, este durerea îndelungată a strămoșilor noștri care se manifestă, precum și munca care poate fi făcută pentru a elibera această energie, astfel încât să ne putem vindeca de trauma pierderilor, a războiului și a suferinței.
La bază, această „cărticică”, așa cum o numește autoarea, poate fi văzută ca un companion de încurajare, o mică lumină suplimentară pentru acele părți profunde și nobile din noi toți.
