Moartea nu este moarte

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Lee Hoinacki, „Dying is Not Death”, explorează arta suferinței în contextul medicalizării existenței de către societatea modernă. Prin povești personale și reflecții asupra credinței, el încurajează cititorii să respingă obsesia pentru sănătate și să îmbrățișeze o înțelegere mai profundă a vieții, a suferinței și a morții. Perspectivele sale îl provoacă pe cititor să găsească un mod mai autentic de a face față provocărilor vieții, încorporând în același timp o perspectivă filosofică și spirituală.

Cartea provoacă la reflecție și încurajează cititorii să reflecteze asupra propriilor puncte de vedere cu privire la suferință și moarte. Utilizarea de către Hoinacki a narațiunilor personale face ca subiectul să fie ușor de abordat. Bibliografia extinsă oferă resurse valoroase pentru explorarea ulterioară.

Unii cititori ar putea considera perspectiva înrădăcinată în credința catolică un obstacol, deoarece este posibil să nu rezoneze cu toată lumea. În plus, temele dense ale cărții și nevoia de cercetare externă pentru a înțelege referințele o pot face dificilă pentru cititorii ocazionali.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Dying Is Not Death

Conținutul cărții:

Dying Is Not Death examinează actul morții dintr-o perspectivă umanistă tradițională. Autorul vede moartea ca pe o experiență universală care ne poate și poate ar trebui să ne forțeze să explorăm diverse intruziuni tehnologice asupra ei.

Fiecare capitol este o narațiune independentă, iar unele capitole spun povești ale celor care se luptă să moară atunci când se confruntă cu artefactele tehnologice ale sistemului medical. Relatând experiențele diferitelor persoane cu privire la moarte, Lee Hoinacki sugerează că abordările convenționale ale sistemului medical cu privire la moarte și la moarte ne pot denatura pregătirea pentru această experiență extrem de importantă. Împrumutându-i pe Jacques Ellul și Ivan Illich, Hoinacki recunoaște tehnologia ca fiind un sistem atotcuprinzător cu efecte simbolice puternice asupra condiției umane și susține că există un conflict între credință și tehnologie.

Într-adevăr, împreună cu Ellul, el susține că, pentru a critica tehnologia, trebuie găsit un loc în afara mediului tehnologic care să acționeze ca un fel de pârghie arhimedică. Trebuie să ajungem cumva dincolo pentru a judeca unde ne situăm în lume.