Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea lui Robert Citino „Moartea Wehrmacht-ului” explorează eșecurile armatei germane în 1942 pe Frontul de Est și în Africa de Nord, oferind o analiză cuprinzătoare a modului în care strategiile germane tradiționale ale războiului bazat pe mișcare au fost copleșite de superioritatea materială a aliaților. Citino susține că principiile operaționale care au susținut succesele germane în campaniile anterioare s-au prăbușit sub noile realități ale războiului modern, ducând la înfrângeri catastrofale.
Avantaje:⬤ Cartea este bine scrisă și pătrunzătoare, oferind o perspectivă nouă asupra celui de-al Doilea Război Mondial și în special asupra evenimentelor din 194
⬤ Analiza amănunțită, atenția la detalii și proza captivantă a lui Citino fac ca strategiile militare complexe să fie accesibile cititorilor. Multe recenzii laudă profunzimea cercetării și combinarea narațiunii istorice cu analiza strategică, ceea ce o face valoroasă atât pentru profani, cât și pentru pasionații de istorie militară.
Dezavantaje:Unii recenzenți au remarcat o lipsă de acoperire a bătăliilor semnificative care aveau loc în paralel cu campaniile principale, susținând că cartea neglijează aspecte importante ale Frontului de Est. Există critici cu privire la inexactități factuale minore și inadvertențe editoriale, inclusiv greșeli de scriere și unele puncte redundante. În plus, câteva persoane susțin că portretul Wehrmachtului poate trece cu vederea realități istorice mai întunecate, ceea ce poate duce la o înțelegere distorsionată a rolului său în cel de-al Doilea Război Mondial.
(pe baza a 55 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Death of the Wehrmacht: The German Campaigns of 1942
Conținutul cărții:
Pentru Hitler și armata germană, 1942 a fost un punct de cotitură cheie al celui de-al Doilea Război Mondial, când o Wehrmacht suprasolicitată, dar încă letală, a înlocuit victoriile strălucitoare și câștigurile teritoriale uriașe cu impasuri și retrageri strategice. În această reevaluare majoră a acelui an crucial, Robert Citino arată că problemele emergente ale armatei germane își aveau rădăcinile atât în dependența sa de "războiul de mișcare" - încercări de a zdrobi inamicul în campanii "scurte și vii" - cât și în gestionarea profund defectuoasă a războiului de către Hitler.
De la victoriile operaționale copleșitoare de la Kerch și Harkov din mai până la înfrângerile catastrofale de la El Alamein și Stalingrad, Moartea Wehrmachtului oferă o viziune nouă și revelatoare asupra acelui an decisiv. Pornind de la critica sa foarte respectată din The German Way of War, Citino arată cum campaniile din 1942 s-au încadrat în tiparele vechi de secole ale războiului prusac/german și au condamnat în cele din urmă ambițiile expansioniste ale lui Hitler. El examinează fiecare campanie și bătălie majoră din teatrul rusesc și nord-african de-a lungul anului pentru a evalua modul în care o armată orientată spre victorii rapide și decisive a făcut față atunci când valul s-a întors împotriva ei.
Citino reconstituie, de asemenea, viziunea generalilor germani asupra războiului și evidențiază multiplele contingențe care ar fi putut produce rezultate mai favorabile. În plus, el citează agresivitatea extremă fatală a unor comandanți germani precum Erwin Rommel și evaluează modul în care sistemul german de comandă și angajamentul său față de "independența comandanților subordonați" au suferit sub influența lui Hitler și a șefului de stat major, generalul Franz Halder.
Mai mult decât punctul de cotitură al unui război, 1942 a marcat moartea unui model foarte vechi și tradițional de război, clasicul "mod german de război" fiind incapabil să facă față provocărilor secolului XX. Îmbinând cercetarea magistrală cu o narațiune captivantă, remarcabila lucrare a lui Citino oferă o privire proaspătă și revelatoare asupra modului în care una dintre cele mai puternice armate din istorie a început să se prăbușească în căutarea sa pentru dominația mondială.
