Modul japonez de justiție: Urmărirea penală a infracțiunilor în Japonia

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui David T. Johnson „The Japanese Way of Justice” oferă o comparație cuprinzătoare și nuanțată a sistemelor de justiție penală din Japonia și SUA, cu accent pe procurori. Cartea este lăudată pentru profunzimea cercetării și capacitatea autorului de a accesa surse primare și de a efectua cercetări pe teren în limba japoneză. Lucrarea lui Johnson transcende stereotipurile comune, oferind o viziune bine închegată asupra punctelor forte și slabe ale sistemului japonez.

⬤ Studiul aprofundat și comparativ al sistemelor de justiție din Japonia și SUA
⬤ evită perspectivele orientaliste anterioare
⬤ vorbește fluent limba japoneză, permițând un contact direct cu sursele
⬤ prezintă o viziune echilibrată a punctelor forte (restituirea victimelor, reabilitarea) și a punctelor slabe (răspunsul la violența sexuală, corupția)
⬤ recunoscută ca o contribuție semnificativă la domeniu.

⬤ Unii cititori ar putea găsi analiza detaliată densă
⬤ discuțiile privind punctele slabe ar putea beneficia de mai multe exemple sau context
⬤ ar putea să nu fie pe placul celor care caută o relatare mai directă.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Japanese Way of Justice: Prosecuting Crime in Japan

Conținutul cărții:

Procedurile penale în care oamenii pot pierde viața, libertatea sau reputația ne spun multe despre caracterul oricărei societăți. În Japonia, procurorii sunt cei care exercită cel mai mare control asupra acestor valori și care, prin urmare, dezvăluie cel mai clar caracterul modului japonez de justiție.

În această carte, David T. Johnson portretizează activitatea procurorilor japonezi, contextele sociale, politice și juridice care le permit și le limitează acțiunile, precum și conținutul justiției astfel furnizate. Johnson este primul cercetător, japonez sau străin, care are acces la procurorii din prima linie care instrumentează cazurile și la procurorii din culise care îi gestionează și îi conduc.

El arată că procurorii din Japonia se armonizează frecvent cu imperative ale justiției pe care americanii le consideră adesea ireconciliabile: nevoia de a individualiza cazurile deopotrivă. Cu toate acestea, capacitatea lor de a-i corecta pe infractori și de a obține mărturisiri contrite și complete de la suspecții de infracțiuni.

Johnson susține că această încredere extremă în mărturisiri duce uneori la eforturi extreme de a le extrage. Într-adevăr, multe dintre cele mai tulburătoare comportamente ale procurorilor provin direct sau indirect din dependența excesivă a sistemului de recunoașterea vinovăției. Astfel, realizările majore ale justiției penale japoneze sunt inextricabil legate de defectele sale cele mai notabile, iar eforturile de a remedia defectele amenință să submineze realizările.

Scrisă clar și argumentată cu pricepere, această analiză comparativă va fi de interes pentru studenții din Japonia, criminologie, drept și societate. Ea pune în lumină domenii neexplorate ale sistemului de justiție penală din Japonia, provocându-i în același timp pe cititori să își examineze ipotezele cu privire la modul în care infracțiunile ar trebui să fie urmărite în propriile sisteme de justiție penală.