Monstruosul-feminin: Film, feminism, psihanaliză

Recenzii ale cititorilor

Cartea Barbarei Creed analizează conceptul de feminin monstruos din filmele horror, folosind un cadru psihanalitic pentru a explora rădăcinile acestuia în dezvoltarea copilăriei. Cartea a primit recenzii mixte, unii lăudându-i cunoștințele academice și perspectivele feministe, în timp ce alții îi critică încrederea în teoriile psihanalitice fără dovezi empirice.

⬤ Servicii excelente pentru clienți și starea produsului.
⬤ Oferă perspective pătrunzătoare și diverse asupra filmelor de groază, în special printr-o perspectivă feministă.
⬤ Foarte recomandat pentru cei interesați de teoria feministă și de filmele de groază.
⬤ Scrieri bine documentate și captivante.
⬤ Stimulează discuțiile și gândirea critică cu privire la filmele cunoscute.

⬤ Unii cititori consideră abordarea psihanalitică exagerată și lipsită de suport empiric.
⬤ Criticii consideră că cartea conține narațiuni contradictorii cu privire la feminism.
⬤ Limbajul poate părea prea academic și inaccesibil pentru cititorii generali.
⬤ Există plângeri cu privire la starea fizică a cărții în ceea ce privește etichetele de preț și adnotările anterioare.
⬤ Unii susțin că nu reușește să conecteze publicul larg cu teoriile sale.

(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Monstrous-Feminine: Film, Feminism, Psychoanalysis

Conținutul cărții:

În aproape toate scrierile critice despre filmul horror, femeia este conceptualizată doar ca victimă.

În The Monstrous-Feminine, Barbara Creed contestă această viziune patriarhală, susținând că prototipul tuturor definițiilor monstruosului este corpul reproducător feminin. Referindu-se îndeaproape la o serie de filme horror clasice, inclusiv trilogia Alien, Exorcistul și Psycho, Creed analizează cele șapte "fețe" ale femininului monstruos: mamă arhaică, uter monstruos, vampir, vrăjitoare, corp posedat, mamă monstruoasă și castrator.

Argumentul ei conform căruia bărbatul se teme de femeie ca castratoare, mai degrabă decât ca castrată, pune sub semnul întrebării nu numai teoriile freudiene ale diferenței sexuale, ci și teoriile existente ale spectatorilor și fetișismului, oferind o relectură provocatoare a filmului clasic și contemporan și a textelor teoretice.