Mor de fiecare dată când aud sunetul: A Memoir

Recenzii ale cititorilor

Cartea „The World Was Absolutely New” de Mike Doughty este o continuare a lucrării sale anterioare „Book of Drugs”. Cartea este plină de capitole scurte care prezintă vocea unică a lui Doughty și reflecțiile sale despre muzică, experiențele de viață și cariera sa de muzician, în special în contextul orașului New York în anii '90. În timp ce mulți cititori apreciază onestitatea sa brută și povestirea captivantă, unii consideră că anumite aspecte, cum ar fi omiterea unor nume specifice, scad din experiența generală.

⬤ Stil de scriere captivant și unic
⬤ capitole scurte, ușor de digerat
⬤ reflecții evocatoare despre muzică și experiențe personale
⬤ povestire amuzantă care rezonează cu un public larg, inclusiv cu cei care nu sunt familiarizați cu muzica lui Doughty
⬤ vocabular bogat care îmbunătățește experiența de lectură.

⬤ Refuzul frecvent de a numi anumite persoane îi face pe unii cititori să dorească mai mult
⬤ unii ar putea găsi remarcabilă reticența autorului de a îmbrățișa pe deplin procesul de scriere
⬤ câțiva recenzenți s-au simțit deconectați din cauza mărturisirii inițiale a autorului despre scrierea cărții din motive financiare.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

I Die Each Time I Hear the Sound: A Memoir

Conținutul cărții:

O privire precisă, dar dezorientantă, asupra entuziasmului muzicii, a procesului memoriei și a momentelor în care lumea devine nouă, de către aclamatul compozitor și autor al cărții The Book of Drugs

„(Scrisul lui Mike Doughty este) uimitor de vital, energic și natural.... acerb și uneori lacerant.” --RICK MOODY, autor al cărților The Long Accomplishment și The Ice Storm

În această culegere extrem de originală de povestiri autobiografice, muzicianul și scriitorul Mike Doughty trimite, cu vocea sa inimitabilă, dispecerate din viața peripatetică a unui muzician aflat în turneu, rememorând cu trăinicie momente în care experiențe muzicale profunde l-au făcut să vadă lumea altfel.

I Die Each Time I Hear the Sound este alcătuită din povești uneori suprarealiste, inspirate din confuziile memoriei, în special din momentele formative din New York în anii 1990. Cartea analizează modul în care nostalgia avidă a fanilor este atât o binecuvântare, cât și o povară pentru un artist care încearcă să rămână vital, și ce înseamnă să îmbătrânești în timp ce ești în turneu și lansezi prolific muzică nouă. El analizează lupta de a menține relațiile vii în timp ce trăiește pe drumuri și stranietatea deconectării dintre interpret și public.

O narațiune unică, ruptă de timp, și o examinare de neuitat a ceea ce înseamnă să fii artist în acest moment cultural, I Die Each Time I Hear the Sound este amuzantă, vulnerabilă și necruțătoare.