Morala sub arme: Virtuțile cardinale, etica militară și societatea americană

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare introductivă a eticii virtuților în contextul militar, considerată valoroasă de către unii recenzenți, în special pentru ușurința în lectură și intuițiile morale. Cu toate acestea, se confruntă cu critici pentru prejudecățile percepute, analiza superficială și eșecul de a-și susține în mod adecvat argumentele cu studii de caz.

⬤ Excelentă carte introductivă la etica virtuților pentru personalul militar și ofițeri.
⬤ Citibilă și plăcută; prezintă virtuțile cardinale într-un context relevant.
⬤ Oferă un cadru moral pentru înțelegerea acțiunilor și deciziilor militare.
⬤ Unii cititori laudă modul în care autorul abordează educația și intenția generală.

⬤ Criticii susțin că autorul are o tendință politică clară care îi subminează argumentele.
⬤ Unii consideră cartea superficială, lipsită de analize aprofundate și studii de caz.
⬤ Dezacord cu interpretările istorice ale autorului și cu generalizările privind moralitatea.
⬤ Sugestii cu privire la lipsa de relevanță contemporană în ceea ce privește dilemele etice militare actuale.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Morals Under the Gun: The Cardinal Virtues, Military Ethics, and American Society

Conținutul cărții:

James Toner susține că virtuțile cardinale sunt și trebuie să fie valorile fundamentale ale armatei.

Prin îmbrățișarea acestor valori, profesia armelor servește drept busolă morală într-o epocă tot mai confuză. Pornind de la o introducere îndrăzneață, care include ceea ce mulți vor considera o viziune surprinzătoare asupra eticii militare, Toner examinează cele patru virtuți cardinale - înțelepciune, curaj, cumpătare și dreptate - și le plasează pe fiecare în contextul unui studiu de caz convingător din istoria militară recentă a Statelor Unite.

El discută Cazul Flinn, Afacerea Lavelle, un accident de B-52 în statul Washington și acțiunile curajoase ale lui Hugh Thompson după My Lai. Morals Under the Gun pune în legătură etica și teologia morală cu serviciile armate, demonstrând că sarcina de a păstra virtutea, atât personală, cât și profesională, este o sarcină nobilă, deși imperfectibilă.