Evaluare:
Cartea se concentrează foarte mult pe statistici și este lipsită de narațiuni captivante, ceea ce conduce la o experiență de lectură plictisitoare. Deși abordează medicalizarea timpurie a societății și rolul orașelor în asistența medicală, nu reușește să ofere o analiză cuprinzătoare a schimbării atitudinii publice față de îngrijirea medicală versus mijlocirea religioasă.
Avantaje:Autorul are o reputație bună pentru acoperirea istoriei medievale engleze și prezintă o teză clară despre trecerea de la îngrijirea religioasă la cea medicală pentru bolnavii în fază terminală.
Dezavantaje:Cartea se bazează foarte mult pe statistici și grafice, lipsită de dovezi narative și anecdotice. Ea nu reușește să explice întrebările-cheie privind schimbările în atitudinea publicului față de boală și creșterea limitată a numărului de medici. În plus, concentrarea sa asupra unei zone geografice restrânse ridică semne de întrebare cu privire la generalitatea concluziilor sale.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
The Dying and the Doctors: The Medical Revolution in Seventeenth-Century England
Un studiu al schimbărilor în îngrijirea medicală a celor care se apropie de moarte în perioada modernă timpurie.
Începând cu secolul al XVI-lea, strategiile medicale adoptate de cei grav bolnavi și muribunzi s-au schimbat radical, deceniu cu deceniu, de la epoca elisabetană a medicinei astrologice până la apariția medicului generalist la începutul secolului al XVIII-lea. Această carte prezintă această revoluție profundă, atât în termeni medicali, cât și religioși, pe măsură ce speranțele unor comunități întregi pentru supraviețuirea fizică au trecut de la Dumnezeu la medic. Bazându-se pe mai mult de optsprezece mii de conturi succesorale, cartea identifică creșteri masive ale consumului de medicamente și sfaturi medicale de către toate grupurile sociale și în aproape toate domeniile. Cel mai important, cartea examinează rolul orașelor în furnizarea de servicii medicale în zonele rurale și hinterlanduri (folosind dieceza de Canterbury ca punct central) și demonstrează extinderea activităților medicilor, chirurgilor și apotecarilor. Aceasta identifică, de asemenea, o revoluție comparabilă în asistența medicală comunitară, de la statutul său necalificat în 1600 la unul mai exclusivist în 1700.
IAN MORTIMER deține diplomele de doctor și DLitt de la Universitatea din Exeter. A fost ales membru al Royal Historical Society în 1998.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)