Munca migrantă în Europa, 1600-1900: Deriva către Marea Nordului

Titlul original:

Migrant Labour in Europe, 1600-1900: The Drift to the North Sea

Conținutul cărții:

Munca migrantă în Europa (1987) examinează mișcarea lucrătorilor din părțile mai puțin prospere ale Europei către zonele cu cerere pentru serviciile lor.

Autorul identifică șapte sisteme majore de forță de muncă migrantă: sistemul Mării Nordului (în principal lucrători din Westfalia care se îndreaptă spre coasta germană și olandeză a Mării Nordului și lucrători valoni/francezi care se îndreaptă spre coastele belgiene și Zeeland); zona dintre Londra și Humber; Bazinul Parisului; Provence, Languedoc și Catalonia; Castilia; Piemont; și Italia centrală cu Corsica. Un studiu detaliat al primului dintre aceste sisteme, urmărindu-i dezvoltarea și schimbările, este pus în relație sincronică cu datele privind celelalte regiuni.

Dovezile arată valuri majore de imigrație în secolul al XVII-lea și o diminuare rapidă a migrației forței de muncă către Marea Nordului în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, perioadă în care noile „zone de atracție” au fost create de complexele industriale în expansiune din Germania, iar forța de muncă a început să vină din zone din afara Europei.