Narrative ale păcii în discursurile religioase: Perspective din Europa și Mediterana în epoca modernă timpurie

Titlul original:

Narratives of Peace in Religious Discourses: Perspectives from Europe and the Mediterranean in the Early Modern Era

Conținutul cărții:

În epoca modernă, întâlnirea și conflictul dintre identitățile religioase concurente au produs un accent reînnoit asupra conceptului de pace, care a fost investit cu conotații religioase, politice și ideologice care încă trebuie investigate. Acest volum explorează rolul discursului religios în construcția conceptului de pace de la Renaștere la Iluminism, analizând narațiunile care, în Europa, au conferit pace o valoare extraumană, cu accent pe procesele de idealizare a păcii și pe relația cu conceptul de toleranță.

Volumul investighează autori cruciali precum Nicholas of Cusa, Luis Vives, Pico della Mirandola, Erasmus din Rotterdam, Thomas More, Pierre Bayle, Benjamin Constant, care au reflectat asupra problemei toleranței ca o încercare de a modela relația dintre confesiuni ca o coexistență pașnică dincolo de diferențele doctrinare. Eseurile explorează măsura în care conflictele religioase din cadrul creștinismului au declanșat o retorică a păcii și toleranței/toleranței, de exemplu în cazul războaielor religioase din Franța și al revoltei din Țările de Jos.

Retorica și domeniul imaginar al păcii în conotațiile sale religioase sunt apoi explorate și analizate în conotațiile lor apocaliptice (pentru Benivieni sau Savonarola) sau umaniste (de la Petrarca la Pico). Eseurile combină istoria, filosofia, istoria religiilor și antropologia, cu abordări care merg de la analiza istorico-critică a documentelor, la cercetarea arhivelor, la istoria comparată și la analiza lumii obiectelor, care, în urma "întoarcerii materiale", permite o viziune alternativă asupra narațiunilor de confruntare și pace care au prezidat schimbul intrareligios.