Nella Last's Peace: Jurnalele de după război ale unei gospodine, 49

Recenzii ale cititorilor

Pacea lui Nella Last este un jurnal la persoana întâi despre viața de zi cu zi din Anglia după cel de-al Doilea Război Mondial, reflectând atât asupra luptelor continue ale raționalizării, cât și asupra schimbărilor societale care au avut loc după război. Cititorii sunt atrași de evoluția lui Nella ca personaj, de observațiile ei sincere și de profunzimea emoțională a experiențelor sale. Cu toate acestea, unii găsesc stilul de scriere lent și uneori plictisitor.

⬤ Oferă o perspectivă bogată și evocatoare asupra vieții postbelice din Anglia.
⬤ Stilul de scriere captivant îi face pe cititori să se simtă conectați la Nella.
⬤ Pune în lumină dificultățile raționalizării și luptele zilnice din acea perioadă.
⬤ Dezvoltarea caracterului Nella și dorința de a-și spune părerea sunt încurajatoare.
⬤ Importanța istorică este evidențiată prin perspectiva unei femei obișnuite, relatabilă.

⬤ Unii cititori consideră cartea lentă, la limita plictiselii.
⬤ Câțiva recenzenți au criticat stilul de scriere ca fiind prea florid sau meandric.
⬤ Pentru unii cititori, accentul pus pe detaliile banale ale familiei poate deturna din contextul istoric.
⬤ S-a recunoscut prezența unor greșeli de scriere în anumite ediții, deși acestea s-au îmbunătățit în al doilea volum.

(pe baza a 87 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Nella Last's Peace: The Post-War Diaries of Housewife, 49

Conținutul cărții:

Reluând de unde a rămas bestsellerul Războiul lui Nella Last, acest jurnal fascinant și unic din 1945-1948 pătrunde în viața privată a gospodinei, mamei și povestitoarei pricepute Nella Last, precum și în cea a familiei, prietenilor și vecinilor ei.

În aparență, viața lui Nella era probabil considerată obișnuită, însă în spatele acestei măști se ascundeau o minte plină de viață și un stilou perseverent - un stilou care nu a renunțat niciodată timp de aproape trei decenii, relatând, descriind, meditând și dezvăluind. Nella, în vârstă de 55 de ani la sfârșitul războiului, scrie despre ceea ce au simțit oamenii obișnuiți în timpul acelor ani de privațiuni, speranță și reconstrucție a Marii Britanii, oferind o relatare emoționantă și inspirată a anilor care au modelat societatea în care trăim astăzi.

Jurnalul ei oferă o relatare detaliată, emoționantă și plină de umor a experiențelor schimbătoare ale oamenilor obișnuiți în acea perioadă, precum și gânduri despre urmările războiului și dacă „pacea” a însemnat cu adevărat pace, pentru toată lumea.