Nepoata spălătorului de rufe (The Laundryman's Granddaughter)

Titlul original:

The Laundryman's Granddaughter

Conținutul cărții:

 aș fi vrut ca titlul să nu vorbească despre o femeie care este soția, fiica sau chiar nepoata unui bărbat - dar erau alte vremuri și așa ne vedeam cu toții. În orice caz, copila pe care o vedem în aceste poezii, plimbându-se în căruciorul cu rufe al bunicului ei, este fermecătoare, la fel ca și poeziile care o urmăresc pe parcursul creșterii sale.

În ceea ce privește poemele, acestea se înscriu puternic în tradiția poeziei numite "a clasei muncitoare", arătând, de obicei, forța care provine din această experiență timpurie și rezistența care permite trecerea prin ierarhia socio-economică către o viață solidă de clasă mijlocie sau mijlocie superioară. Era mai ușor atunci decât este acum. Relizând poemele, multe dintre versurile preferate îmi sar din nou în ochi, ca și cum ar veni chiar din memorie.

În "Pensionat" de la p.

3, vorbitorul îi spune unui bătrân: "toate simțurile tale s-au pensionat înaintea ta. "Oficiul poștal" (p.

7), "îmi plimb singurătatea, scuza mea pentru un câine..." Toată această scurtă poezie una dintre cele mai îndrăgite din carte. La p. 8 o cunoaștem pe Bag Lady, care "își plimbă degetele/ peste pungi/ sub ochii ei".

O imagine minunată. Întregul poem Sauna de la p. 16 ne oferă o scenă care va fi familiară tuturor celor care au împărtășit o astfel de experiență, dar strofa care se încheie cu "cum să aștepte până când inelele de sub ochii ei sunt alunecate pe degetul morții" este genială, la fel ca și versurile din Murind (p.

18): "Te-am făcut omul care scoate mâine strălucitoare/ din frunze..." Și, în sfârșit, în Spune-mi (p. 20): "Ai prin preajmă vreun copil cu cap de Halloween? / Sunt gata pentru o spaimă.".