Neuroscience Can Change Our Minds?

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează limitele și implicațiile entuziasmului actual pentru neuroștiințe, punând sub semnul întrebării contribuțiile acestora la înțelegerea comportamentului uman și a problemelor sociale. Autorii pledează pentru o viziune holistică asupra indivizilor, mai degrabă decât pentru reducerea acestora la simple funcții cerebrale, subliniind importanța contextelor sociale, politice și educaționale.

Cartea este lăudată pentru accesibilitatea sa, în special pentru cititorii profani, și oferă un scepticism sănătos față de afirmațiile exagerate din neuroștiințe. Cartea oferă o prezentare clară a contextului istoric și a înțelegerii actuale a neuroștiinței, îndemnând în același timp la prudență în ceea ce privește limitările acesteia. Mulți recenzenți au considerat că observațiile sale sunt valoroase, în special în ceea ce privește politicile sociale și implicațiile etice ale neuroștiinței.

Criticii au remarcat faptul că cartea nu conține dovezi substanțiale care să susțină afirmațiile sale și că uneori respinge concepte științifice consacrate fără o justificare adecvată. Unii au considerat că scrierea este prea academică sau bogată în cuvinte, ceea ce o face mai puțin atractivă. În plus, este posibil ca această carte să nu îi satisfacă pe cei care caută cercetări de ultimă oră sau răspunsuri definitive la întrebări privind impactul potențial al neuroștiinței.

(pe baza a 18 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Can Neuroscience Change Our Minds?

Conținutul cărții:

Neuroștiința, cu noile sale tehnologii uimitoare, descoperă mecanismele creierului și, prin aceasta, poate și mintea. Prefixul „neuro” se revarsă în toate domeniile vieții, de la neuroestetică la neuroeconomie, neurogastronomie și neuroeducație.

Cu promisiunea sa de a vindeca bolile fizice și sociale, guvernul vede neuroștiința ca pe un instrument pentru a crește „capitalul mental” al copiilor celor defavorizați și fără loc de muncă. Acesta lasă deoparte intensificarea sărăciei și a inegalității, susținând în schimb că bazându-se pe creșterea și educația copiilor pe știința creierului va transforma atât sănătatea și bogăția copilului, cât și a națiunii.

Critic de frunte al acestor neuropretenții, neuroștiințificul Steven Rose și sociologul Hilary Rose analizează cu scepticism aceste afirmații și știința care le stă la baza lor, făcând distincția între ceea ce este rațional și ceea ce nu este. Examinând modurile în care știința este modelată de și modelează economia politică a neoliberalismului, ei susțin că neuroștiința nu este capabilă, de una singură, să suporte greutatea acestor speranțe.