Neuroștiință și filosofie: Creierul, mintea și limbajul

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o dezbatere între filosofi proeminenți și neuroștiințifici care examinează concepte fundamentale în neuroștiințe, în special în ceea ce privește problema minte-corp. Cartea prezintă argumente din partea lui Maxwell Bennett și Peter Hacker împotriva unor figuri cunoscute precum Daniel Dennett și John Searle. Scrierea îi determină pe cititori să exploreze teme complexe legate de conștiință și cogniție, deși unii critici susțin că îi lipsește coerența și dialogul suficient.

⬤ Format captivant de dezbatere care reunește gânditori de marcă.
⬤ Introduce eficient perspectivele lui Wittgenstein.
⬤ Oferă critici pătrunzătoare ale neuroștiinței contemporane.
⬤ stârnește interesul pentru explorarea în continuare a neuroștiinței și a conștiinței.
⬤ Claritate asupra problemelor fundamentale din filosofia minții.

⬤ Unii cititori consideră argumentele lui Bennett rizibile și depășite.
⬤ Prezentarea pare cusută cap la cap și lipsită de coeziune.
⬤ Dezechilibru în contribuții, Bennett dominând textul.
⬤ Nu există suficient dialog interactiv între autori.
⬤ Cost ridicat în raport cu lungimea redusă a cărții.

(pe baza a 17 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Neuroscience and Philosophy: Brain, Mind, and Language

Conținutul cărții:

În cartea Neuroscience and Philosophy, trei filosofi proeminenți și un neuroștiințific de frunte se ciocnesc de presupozițiile conceptuale ale neuroștiinței cognitive. Cartea începe cu un extras din lucrarea lui Maxwell Bennett și Peter Hacker, Philosophical Foundations of Neuroscience (Blackwell, 2003), care pune la îndoială angajamentele conceptuale ale neuroștiințelor cognitive. Poziția lor este apoi criticată de Daniel Dennett și John Searle, doi filosofi care au scris pe larg pe această temă, iar Bennett și Hacker răspund la rândul lor.

Dezbaterea lor pasionată cuprinde o gamă largă de teme centrale: natura conștiinței, purtătorul și localizarea atributelor psihologice, inteligibilitatea așa-numitelor hărți și reprezentări cerebrale, noțiunea de qualia, coerența noțiunii de poziție intențională și relațiile dintre minte, creier și corp. Argumentat clar și captivant, autorii prezintă concepții fundamental diferite despre metoda filosofică, explicația cognitiv-neurostiințifică și natura umană, iar schimbul lor de opinii va atrage pe oricine este interesat de relația dintre minte și creier, dintre psihologie și neuroștiințe, dintre explicația cauzală și cea rațională și dintre conștiință și conștiința de sine.

În concluzie, Daniel Robinson (membru al facultății de filosofie de la Universitatea Oxford și profesor emerit la Universitatea Georgetown) explică de ce această confruntare este atât de esențială pentru înțelegerea cercetării neuroștiințifice. Proiectul neuroștiinței cognitive, afirmă el, depinde de încorporarea naturii umane în cadrul științei înseși. În opinia lui Robinson, Dennett și Searle nu reușesc să susțină acest demers.

Bennett și Hacker sugerează că proiectul însuși s-ar putea baza pe o greșeală conceptuală. Excitant și provocator, Neuroștiință și filosofie este o introducere excepțională la problemele filosofice ridicate de neuroștiințele cognitive.