Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o explorare profundă a impactului lui Isaac Newton asupra științei și culturii, dar nu este o biografie tradițională. Ea oferă o perspectivă valoroasă asupra percepției geniului și asupra contextului istoric al operei lui Newton, fiind atractivă pentru cei interesați de viața academică din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Cu toate acestea, unii cititori au considerat că accentul este înșelător și nu se aliniază așteptărilor lor cu privire la un portret științific sau personal al lui Newton.
Avantaje:⬤ Bine scrisă și cercetată
⬤ oferă o privire fascinantă asupra conceptului de geniu în cultura occidentală
⬤ oferă o perspectivă asupra vieții academice din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea
⬤ lămuritoare pentru cititorii interesați de contextul istoric.
Dezavantaje:⬤ Titlu înșelător
⬤ nu este o biografie și nici nu este în primul rând despre Newton însuși
⬤ unii cititori au considerat că nu se concentrează pe știință
⬤ așteptările legate de relatarea personală nu au fost îndeplinite.
(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Newton: The Making of Genius
Conținutul cărții:
Isaac Newton a devenit un avatar intelectual al epocii noastre moderne, omul care, după cum știu chiar și copiii, a fost inspirat să codifice legile naturii văzând un măr căzând din copac. Cu toate acestea, Newton și-a dedicat o mare parte din energie descifrării misterelor alchimiei, teologiei și cronologiei antice. Cum a ajuns un om care la început era obscur pentru toți, cu excepția câtorva filosofi naturali ezoterici și cercetători de la Cambridge, care era preocupat de investigarea profețiilor milenare și care a petrecut zeci de ani ca Maestru al Monetăriei din Londra să devină faimos ca primul mare om de știință al lumii? Patricia Fara demonstrează că reputația lui Newton, surprinzător de limitată în zilele sale, a fost cultivată cu grijă de adepți devotați, astfel încât prestigiul lui Newton a devenit inseparabil de creșterea explozivă a științei însăși.
Newton: The Making of Genius nu este o biografie convențională a omului, ci o istorie culturală a originilor interrelaționate ale științei moderne, ale conceptului de geniu și ale fenomenului faimei. Începând cu secolul al XVIII-lea, când cuvântul "om de știință" nici măcar nu fusese inventat, Fara dezvăluie modul în care creșterea statutului lui Isaac Newton a fost inextricabil legată de dezvoltarea științei. Însuși numele său de familie a dobândit asocieri de tip nume de marcă cu știința, geniul și britanicitatea - Apple Computers l-a folosit pentru un companion nefericit al Mac-ului, iar Margaret Thatcher are imaginea sa în stema sa.
Fara susține că faima crescândă a lui Newton a fost împletită cu schimbări culturale mai ample: promovarea sa postumă ca geniu științific a fost utilă din punct de vedere strategic pentru bărbații ambițioși care doreau să promoveze puterea științei. Deoarece reputația sa a fost reinterpretată în mod repetat, Newton a devenit o figură iconică care există în mai multe forme. De fapt, imaginea sa a fost atât de maleabilă, încât nici măcar nu știm cu certitudine cum arăta.
Apoteoza lui Newton a fost posibilă datorită revoluției consumatorilor care a cuprins lumea atlantică în secolul al XVIII-lea. Imaginea sa a împodobit pereții, porțelanurile și monedele ornamentale ale consumatorilor britanici cu aspirații sociale care căutau să se identifice cu acest om foarte inteligent. Impulsurile tradiționale de venerare a sfinților s-au transformat în fenomene cu totul noi: faimă comercializată și geniu științific, o versiune secularizată a sfințeniei. Excelent ilustrată și captivant scrisă, aceasta este o istorie revelatoare a modului în care Newton a devenit un simbol cultural ale cărui idei s-au răspândit în întreaga lume și au pătruns în fiecare aspect al vieții.
