Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Nihilism: A Philosophy Based In Nothingness And Eternity” de Brett Stevens prezintă o explorare provocatoare a nihilismului, contestând percepțiile convenționale și abordând teme filosofice complexe. În timp ce unii cititori îi apreciază perspectivele și profunzimea, alții critică calitatea scrierii și tonul autorului.
Avantaje:⬤ Oferă noi perspective asupra nihilismului, prezentându-l mai degrabă ca un cadru pentru sensul personal decât ca fatalism.
⬤ abordează în mod critic realismul și idealismul, determinându-i pe cititori să se gândească profund la convingerile lor.
⬤ Unii cititori o consideră iluminatoare și o sursă de logică într-o lume confuză.
⬤ Se adresează celor cu un bagaj filosofic solid sau cu abilități de gândire critică.
Dezavantaje:⬤ Calitate slabă a scrierii și a organizării, cu critici privind stilul conversațional și logica inadecvată.
⬤ Conține elemente pe care unii cititori le interpretează drept supremație albă sau elitism.
⬤ Considerat confuz și elementar de către unii, lipsit de profunzime și conținut provocator.
⬤ Poate fi tulburător sau supărător pentru cei care nu sunt deschiși la criticile dure ale societății.
(pe baza a 32 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Nihilism: A Philosophy Based In Nothingness And Eternity
Conținutul cărții:
Majoritatea oamenilor văd lumea în categorii binare. Ei cred că există fie un bine moral inerent căruia trebuie să ne supunem cu toții, fie nu există reguli și viața este o anarhie inutilă. Nihilismul pledează pentru o cale de mijloc: ne lipsește ordinea inerentă, dar suntem definiți de alegerile noastre, ceea ce înseamnă că trebuie să începem să facem alegeri mai inteligente prin înțelegerea realității în care trăim mai mult decât realitatea socială umană pe care am folosit-o pentru a o înlocui în mintea noastră.
O lucrare de filosofie în tradiția continentală, Nihilismul examinează relația omului cu îndoiala filosofică printr-o serie de eseuri menite să stimuleze cunoașterea antică din noi a ceea ce este corect și real. Căutând un nivel de gândire sub metodele de distrugere a creierului din politică și economie, filosofia nihilismului abordează gândirea la cel mai elementar nivel și la cel mai înalt grad de abstractizare. Ea scapă de prejudecățile perspectivei umane și ne instruiește capacitatea de a ne percepe pe noi înșine, declanșând un nou nivel de gândire critică care evită ghetoul mental al modernității și problemele aferente ale declinului civilizației și lassității personale.
În timp ce mulți denunță nihilismul ca fiind moartea culturii și a religiei, filozofia în sine încurajează o perspectivă consecvențialistă, bazată pe realitate, care constituie baza alegerii morale. Spre deosebire de sistemele de gândire orientate spre control care stau la baza societății contemporane, nihilismul readuce în centrul gândirii morale relația dintre individ și efectele acțiunilor acestuia în realitate. De aici, se extinde o nouă gamă de alegeri, inclusiv decizia de a afirma adevărul religios și moral ca metode superioare de adaptare darwinistă la problema supraviețuirii umane, care include în mod necesar civilizația.
Inspirată de gânditorii transcendentaliști și de tradițiile străvechi atât din Occident, cât și din Orientul Îndepărtat, filosofia nihilismului neagă falsele etape intermediare care ne sunt impuse de sistemele de valori degenerate. Pe urmele filosofului Friedrich W. Nietzsche, care a făcut apel la o "reevaluare a tuturor valorilor", nihilismul subminează gândirea categorică lingvistică și socială pentru a realiza autodisciplina minții. Ca parte a acestei căutări, Nihilismul investighează gândirea unor scriitori atât de diverși precum William S. Burroughs, Aldous Huxley, Arthur Schopenhauer și Immanuel Kant. Pentru cei care caută adevărul dincolo de explicațiile convenabile din punct de vedere social pe care oamenii și le spun unii altora, nihilismul este o filosofie atât pentru o nouă eră, cât și pentru toate timpurile.
