Nu există revoluție nefericită: The Communism of Destitution

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 4 voturi.

Titlul original:

There Is No Unhappy Revolution: The Communism of Destitution

Conținutul cărții:

"Un argument puternic în favoarea întrebării persistente și a întreruperii existențiale care însoțește acea căutare a fericirii și a revoluției), care o alimentează, care îi constituie și îi rupe sfârșitul vagabond, deschis." -- Fred Moten, autor al In the Break: The Aesthetics of the Black Radical Tradition

"Este greu astăzi să scapi de percepția că violența financiară și fascismul sufocă orice posibilitate de fericire... There Is No Unhappy Revolution arată o posibilă cale de ieșire din această disperare." -- Franco "Bifo" Berardi, autor al cărții Futurability: The Age of Impotence and the Horizon of Possibility.

Într-o perioadă de criză politică, economică și climatică continuă, ne mai putem permite nefericirea noastră colectivă? There Is No Unhappy Revolution dă expresie epocii revoluției care se desfășoară în fața noastră. Cu egală sofisticare și urgență brută, Marcello Tar identifică momentele originale, precum și puternicul conținut disruptiv și creativ care bântuie ca un spectru timpurile noastre.

Epoca revoluției a revenit și, odată cu ea, instabilitatea și nesiguranța sunt un reper major al vremurilor noastre. Există o încredere reînnoită în rebeliunea populară ca mijloc de realizare a unor schimbări sistemice extrem de necesare. În centrul acestei dinamici se află o nouă teorie a schimbării sociale și a bunăstării societale. Fericirea este colectivă, nu individuală, după cum explică Marcello Tar, iar dorința noastră colectivă de fericire este o forță revoluționară care nu poate și nu trebuie să fie stăpânită.

La o sută de ani de la Revoluția din Octombrie, în contextul actualei noastre crize civilizaționale, mai este posibil să gândim și să construim comunismul? Da, răspunde Tar, cu condiția să regândim radical tradiția mișcărilor revoluționare care s-au succedat de la un secol la altul. Oferind atât o filosofie militantă, cât și o filosofie a militantismului, el se confruntă cu abilitate cu diferitele mișcări contemporane, de la insurecția argentiniană din 2001 la Occupy Wall Street, Indignados spanioli, mișcarea franceză împotriva legii muncii și Primăvara arabă, resuscitând și reînnoind o linie de gândire revoluționară, de la Walter Benjamin la Giorgio Agamben, care promite să facă viața locuibilă.