Numele meu de familie

Recenzii ale cititorilor

Numele meu de familie este o nuvelă emoționantă și sinceră, care oferă o privire asupra vieții unei femei în vârstă pe nume Lottie, care se gândește la amintirile sale în mijlocul provocărilor demenței. Povestea surprinde frumusețea și suferința îmbătrânirii, subliniind demnitatea vieții și importanța istoriilor personale. Cititorii o găsesc emoționantă și plină de compasiune, ceea ce o face o lectură recomandată în special celor care au persoane dragi în vârstă.

Nuvela este scrisă frumos, captivantă emoțional și se citește rapid. Ea transmite în mod eficient complexitatea memoriei și a îmbătrânirii, oferind în același timp un amestec de tristețe și speranță. Mulți cititori au apreciat profunzimea personajelor și portretul realist al încercărilor și triumfurilor vieții. Perspectiva dublă asupra gândurilor interioare ale lui Lottie față de interacțiunile sale exterioare a fost apreciată ca fiind deosebit de pătrunzătoare.

Unii cititori și-au exprimat dorința unei explorări mai profunde a complexității vieții, în special în scrierile creștine, considerând că narațiunea oferă uneori o rezolvare prea dulce. Câțiva și-au exprimat dorința ca povestea să fie mai lungă, deoarece doreau să petreacă mai mult timp cu personajul lui Lottie.

(pe baza a 152 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

My Last Name

Conținutul cărții:

Lottie Barnes, în vârstă de 95 de ani, locuiește acum într-un centru de îngrijire din Iowa, statul ei natal. Constrânsă de trăsăturile fizice ale bătrâneții și de declinul cognitiv, ea se străduiește să înțeleagă ce o înconjoară în prezent. Cu toate acestea, povestea vieții sale se derulează pe măsură ce își amintește cu claritate momente-cheie din trecutul său.

„... o poveste vie și cu adevărat emoționantă. Cu o inimă generoasă și fraze sigure, domnul Schumacher ne oferă o viață întreagă în aceste câteva pagini, o viață de care ajungem să ne pese și care, deși este una dificilă, nu este lipsită de binecuvântări.”.

- Bret Lott, numit în Consiliul Național al Artelor, autor de bestseller New York Times, selecție Oprah's Book Club.

„Această nuvelă ar putea fi cel mai onest din punct de vedere psihologic, cel mai captivant din punct de vedere narativ și cel mai frumos din punct de vedere spiritual lucru pe care l-am citit anul acesta. Cuvintele din aceste pagini m-au bântuit mult timp după ce le-am citit și m-au mișcat spre recunoștință, uimire și chiar bucurie. Cuvântul care îmi vine în minte când citesc această poveste este „viață”. Citiți-o și vedeți: ceea ce aprinde ea în voi vă va însufleți.”.

- Russell Moore, autor al cărții Curajul de a sta în picioare.

„... o reflecție emoționantă asupra vieții și demnității. Într-o singură zi a unei naratoare în vârstă, viața acesteia se desfășoară pe măsură ce își amintește momente-cheie din trecut cu o claritate acută, chiar dacă este constrânsă de trăsăturile fizice nesigure ale bătrâneții. Creând o poveste care alunecă fără efort între trecut și prezent, cu un simbolism subtil și o juxtapunere atentă, Schumacher demonstrează valoarea fiecărui moment din viața noastră și valoarea inerentă a fiecărei persoane care intră - și iese - din narațiunile noastre individuale.”

- K. B. Hoyle, autor premiat al cărții The Gateway Chronicles.

„Schumacher a creionat un portret tandru, sensibil și liniștit liric, infuzat cu o durere luminoasă și tânguitoare. Această explorare a vieții interioare expansive a unui personaj în vârstă, aproape de moarte, ne amintește că trăim cu toții în mijlocul unor povești - povești care se duc undeva. Este probabil ca cititorii săi să simtă o tragere blândă a veșniciei care le atrage prin vicariat propriile inimi.”.

- Douglas Kaine McKelvey, autorul cărții The Angel Knew Papa and the Dog.

„Eric Schumacher este un scriitor talentat, clar și generos și plin de suflet.”.

- S. D. Smith, autor al seriei The Green Ember.

"Am scris probabil mai mult de o sută de declarații de susținere de-a lungul anilor. Și am vorbit serios despre fiecare dintre ele. Dar niciodată nu m-am simțit atât de nepotrivit ca acum în încercarea de a explica cât de importantă este această scriere sau cât de emoționat am fost citind-o. Dar așa mă simt în legătură cu această nuvelă a prietenului meu, Eric Schumacher. Este o poveste frumoasă scrisă de un poet care s-a gândit profund la îmbătrânire și pierdere și răscumpărare și la speranța lui Hristos înviat. Este o onoare să-mi adaug numele la ea.".

- Elyse Fitzpatrick, autoarea cărții Home.

"Eric Schumacher oferă o amintire profundă și blândă că viața fiecăruia spune o poveste. Mai mult, există o poveste în spatele poveștilor noastre.".

- Ruth Buchanan, autoarea cărții Unseasonable.

"Eric Schumacher îi invită pe cititori într-o unitate de îngrijire asistată și ne face cunoștință cu Lottie, care derivă încet între perioade de declin cognitiv și momente de claritate în ultima mișcare a vieții ei lungi. Trecutul și prezentul lui Lottie se desfășoară în această nuvelă remarcabilă cu o demnitate de neclintit. Grația scrisului sobru și strălucitor al lui Schumacher face din Numele meu de familie o poveste pe care cititorii nu o vor uita prea curând.".

- Michelle Van Loon, autoarea cărții Becoming Sage.

„Pe măsură ce Charlotte Marie se luptă să-și amintească numele, descoperim că nu este străină de suferință, pierdere, durere și suferință sufletească. Ne este prezentată „Lottie” ca o femeie în vârstă care a supraviețuit tuturor și tuturor lucrurilor. Călătoria ei este una care rezonează profund cu experiențele multor femei. Numele meu de familie este puternic, emoționant și frumos scris. Eric Schumacher ne-a oferit un dar.”.

- Christine Caine, autoare a cărții Undaunted.