Another Way Home
Îmi place felul în care poemele lui Beau Beausoleil captează invizibilul. Ele călătoresc întotdeauna către un loc misterios care transcende aparențele lumii. El dezvăluie ceea ce nu poate fi exprimat prin limbajul obișnuit - uneori durerea vieții, alteori bucuria, alteori ceea ce poți vedea doar în vis. Opera sa întruchipează inventivitatea poeților limbajului, dar merge mai departe, conducându-ne prin imagini cu o voce narativă convingătoare și o viziune spirituală luminoasă. Another Way Home conține cele mai bune scrieri noi ale sale.
- Diane Frank, autor al cărții While Listening to the Enigma Variations: New and Selected Poems", redactor-șef, Blue Light Press.
Poemele lui Beau Beausoleil sunt angajamente zilnice pasionate cu muza și cu actul de a face poezie, precum și cu sinele: pierderile, dorințele, regretele, dragostea, exaltările și inimi de mortalitate, cu alții, în autobuze și la colț de stradă, unde intuiește emoțiile vieții de zi cu zi, trăite ca parte a unei întregi vieți personale. De asemenea, el se implică în lumea mai largă a istoriei țării sale, a "trădărilor și dezamăgirilor" sale, care "sfârșesc în durere".
Poeme curajoase și frumoase de mărturie, înțelepciune, onestitate și acuitate emoțională remarcabilă.
-Maysoon Pachachi, regizor
Cel mai mic poem din această colecție ne cere să simțim ce înseamnă să fii om... cum să iubești, cum să suferi, cum să speri și cum să împarți lumea. Fiecare poem devine parte a propriilor noastre amintiri despre modul în care noi înșine am experimentat lumea. Pe măsură ce le citiți, veți zbura și voi cu Javier în curtea din spate într-o seară. Veți fi înălțați și veți fi siguri că umanitatea noastră comună este ceea ce ne dă speranță și ne face rezistenți.
-Terry Schupbach-Gordon, este artist, tipograf, povestitor, păpușar, creator de cărți de artist și co-director al Catbird (on the Yadkin) Press din Carolina de Nord.
Poezia este dramatizarea unei voci. Poezia Another Way Home a lui Beau Beausoleil este vocea unui călător care trebuie să meargă mai departe, chiar dacă își dorește cu ardoare să își încheie călătoria. Este vocea celui care vede totul în termeni de secole și totuși trebuie, condamnat ca noi toți, să trăiască zi de zi. Știe că existența curge între malurile iubirii și cruzimii, iar frumusețea este apa care le unește. Este vocea cuiva care știe că nu avem nimic altceva decât cuvinte de lăsat în urmă și care vorbește în rafale la fel de subțiri și de prețioase ca ultima suflare.
-Richard Harrison, poet, autor al cărții On Not Losing My Father's Ashes in the Flood.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)