O Biblie budistă

Recenzii ale cititorilor

Recenzile pentru „O Biblie budistă” evidențiază confuzia din jurul diferitelor ediții și conținutul variabil, mai mulți utilizatori fiind dezamăgiți de primirea unei versiuni care nu conține materiale substanțiale în comparație cu originalul. Cu toate acestea, cei care găsesc ediția potrivită apreciază profunzimea și valoarea acesteia în studiul budismului.

Unii utilizatori laudă cartea pentru minuțiozitatea cu care acoperă diverse aspecte ale budismului și o consideră o lectură zilnică excelentă. Aspectul și fluxul textelor sunt apreciate, iar dedicarea autorului de a face textele budiste accesibile vorbitorilor de limbă engleză este remarcată. Cartea este descrisă ca fiind liniștitoare și pătrunzătoare.

Mulți recenzenți își exprimă nemulțumirea cu privire la discrepanțele dintre ediții, unii primind o versiune redusă care este lipsită de conținut. Există avertismente cu privire la comanda de pe Amazon din cauza posibilelor greșeli în versiunea primită. Unii utilizatori menționează densitatea și complexitatea cărții, care ar putea să nu se potrivească cititorilor ocazionali.

(pe baza a 48 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

A Buddhist Bible

Conținutul cărții:

Colecția de traduceri a lui Dwight Goddard dintr-o serie de tradiții budiste a fost o parte fundamentală a importului budismului în SUA și apoi, prin intermediul operei poeților Beat pe care cartea i-a influențat, în întregul Occident. Goddard a fost inițial inginer, dar după moartea soției sale, când avea douăzeci și nouă de ani, a intrat la Seminarul Teologic din Hartford. A fost hirotonit în 1894 și a fost trimis în China ca misionar congregațional. A fost interesat de religiile necreștine și, ca urmare a acestei curiozități, a început să studieze diferite denominații ale budismului. În 1928, la vârsta de șaizeci și șapte de ani, Goddard a întâlnit pentru prima dată budismul Zen japonez în timp ce se afla în New York. A fost atât de impresionat de acesta încât s-a mutat în Japonia, unde l-a întâlnit pe D. T. Suzuki și a studiat timp de opt luni cu acesta la Yamazaki Taiko Roshi de la Mănăstirea Shokoku din Kyoto. Timpul petrecut în China și Japonia l-a făcut să simtă că practica religioasă laică nu era suficientă și că ar duce la distracții lumești și a decis să înființeze o mișcare monastică exclusiv masculină numită "Urmașii lui Buddha". Aceasta era situată pe patruzeci de acri în sudul Californiei, lângă Pădurea Națională Santa Barbara și, de asemenea, pe un teren rural în Thetford, Vermont. "Adepții" religioși care participau la frăție făceau naveta între centre într-o dubă, petrecând iernile în California și verile în Vermont.

Aventura a fost de scurtă durată și s-a închis din cauza lipsei de adepți. Cartea sa, A Buddhist Bible, a fost publicată în 1932. Tradusă din scrierile pe care Goddard le-a găsit valoroase în tradițiile Theravada, Mahayana, Zen, Tibetană și alte școli budiste de gândire, cartea a devenit curând populară și a contribuit la răspândirea budismului în SUA în anii 1930 și 1940. Însă în anii 1950, "A Buddhist Bible" avea să aibă cel mai durabil impact. La sfârșitul anului 1953, faimosul scriitor Jack Kerouac locuia cu colegii săi "poeți Beat" Neal și Carolyn Cassady într-o situație de menage a trois, iar relația devenise de nesuportat pentru toți cei implicați. Devenise evident că era timpul ca Jack să meargă mai departe, iar Neal i-a recomandat lui Jack să citească A Buddhist Bible (Biblia budistă) pentru a găsi inspirația spirituală atât de necesară. Legenda spune că Kerouac a mers la biblioteca din San Jose și a furat un exemplar înainte de a pleca din nou "la drum". Era firesc ca Kerouac, care se luptase întotdeauna cu ideologiile sale catolice și cu stilul său de viață bazat pe consumul excesiv de alcool și pe afemeiarea femeilor, să-și găsească liniștea prin principiile budismului, iar acest lucru a ieșit la iveală în cartea sa de referință The Dharma Bums, care detalia opiniile diferite ale lui Kerouac și ale colegului său Beat Gary Snyder cu privire la modul de viață budist.

Deși la început a respins noua perspectivă a colegilor săi Beat, Allen Ginsberg i-a urmat curând exemplul și A Buddhist Bible, împreună cu scrierile colective ale Generației Beat despre budism, au avut o mare influență asupra generațiilor americane care au urmat. Dwight Goddard nu a fost conștient de noua sa faimă, deoarece a murit în 1939, la împlinirea vârstei de șaptezeci și opt de ani.