O istorie a femeilor în medicină: Femei viclene, medici, vrăjitoare

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare fascinantă a rolului istoric al femeilor în vindecare și medicină, concentrându-se în special pe evoluția figurii femeii înțelepte și pe legătura acesteia cu rolurile moderne de îngrijire. Autorul prezintă o narațiune captivantă susținută de cercetări ample, abordând în același timp și impactul proceselor de vrăjitoare asupra documentării istorice a acestor femei.

⬤ Bine documentată și informativă
⬤ viziune interesantă asupra rolului femeilor în vindecare
⬤ stil de scriere captivant
⬤ accesibilă cititorilor
⬤ descoperă istoria pierdută a femeilor vindecătoare.

Ultima parte a cărții poate deveni mai puțin organizată, rătăcind în subiect și cronologie; unii cititori au constatat o pierdere de concentrare pe măsură ce narațiunea a trecut la procesele vrăjitoarelor.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

A History of Women in Medicine: Cunning Women, Physicians, Witches

Conținutul cărții:

"Vrăjitoare" este un cuvânt puternic cu origini umile. Folosit odinioară pentru a descrie un trib britanic antic cunoscut pentru clasa sa unică de femei medic și preoteasă, a devenit ceva grotesc, diabolic și periculos.

O istorie a femeilor în medicină: O istorie a femeilor în medicină dezvăluie povestea neștiută a femeilor medic uitat, viața lor, practicile și denumirea lor ulterioară de vrăjitoare. Ținute inițial în mare considerație în comunitățile lor, aceste femei foloseau ierburi și procese psihologice străvechi pentru a alina suferința pacienților lor. Călătorind adesea pe distanțe lungi, mutându-se din sat în sat, cunoștințele lor medicale și spirituale depășeau granițele dintre medic și preot. Aceste vindecătoare antice erau antiteza figurii vrăjitoarelor din zilele noastre; în schimb, ele erau terapeuți cunoscători care impuneau respect, recunoștință și un statut social înalt.

În această lucrare de pionierat, Sin ad Spearing se bazează pe dovezi arheologice actuale, literatură, folclor, studii de caz și documente religioase originale pentru a aduce la viață acești vindecători uitați. Astfel, ea expune conspirația elaborată concepută de Biserică pentru a-i corupe în ochii lumii.

Transformarea acestor femei din terapeute binevoitoare în întruchiparea răului a necesitat o teologie fabricată pentru a se asigura că cei care colecționau plante medicinale sau practicau vindecarea ar fi fost considerați de societate ca având de-a face cu diavolul. Din această asociere diabolică, vindecătoarele puteau fi etichetate drept vrăjitoare și torturate și judecate pe bună dreptate, în isteria care a urmat, cunoscută astăzi drept nebunia vrăjitoarelor europene.