O istorie a teologiei morale catolice în secolul al XX-lea

Recenzii ale cititorilor

Recenzile cărții lui James Keenan evidențiază abordarea sa eliberatoare și informativă a teologiei morale, remarcând accentul pus pe rolul conștiinței, contextul istoric și figurile-cheie din teologia morală. Cu toate acestea, criticile subliniază faptul că cartea prezintă o viziune dezechilibrată asupra istoriei și este lipsită de aplicații practice pentru unii cititori.

⬤ Perspectivă eliberatoare asupra deciziei morale și a importanței conștiinței.
⬤ Metodă istorică solidă și profunzime a conținutului.
⬤ Stil de scriere accesibil care extinde înțelegerea teologiei morale.
⬤ Este considerată o contribuție semnificativă la domeniu, cu potențial de a deveni un clasic.

⬤ Unii recenzenți consideră că prezintă o viziune dezechilibrată a istoriei morale catolice.
⬤ Anumite conjecturi și critici din text sunt considerate irelevante sau controversate.
⬤ Cartea poate fi prea avansată pentru începători și îi lipsește concentrarea asupra eticii aplicate.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

A History of Catholic Moral Theology in the Twentieth Century

Conținutul cărții:

Acesta este un studiu istoric al eticii teologice romano-catolice din secolul al XX-lea (cunoscută și ca teologie morală). Teza este că numai printr-o investigație istorică putem înțelege cu adevărat cum cel mai conservator și negativ domeniu al teologiei catolice la începutul secolului al XX-lea a putut deveni la sfârșitul secolului al XX-lea cel mai inovator.

Secolul al XX-lea începe cu manualele de morală care sunt traduse în limba vernaculară. După ce a examinat manualele lui Thomas Slater și Henry Davis, Keenan se îndreaptă apoi spre trei lucrări și o sinteză încununată de inovație, toate dezvoltate înainte, în timpul și imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Prima de Odon Lottin se întreabă dacă teologia morală este suficient de istorică; Fritz Tillmann se întreabă dacă este suficient de biblică; iar Gerard Gilleman, dacă este suficient de spirituală.

Bernard Haering integrează aceste contribuții în lucrarea sa Law of Christ. Desigur, oameni precum Gerald Kelly și John Ford din SUA sunt, ca și câțiva moraliști din alte părți, gardienii clasici, care cenzurează inovația.

Dar cu Humanae vitae și enciclicele succesive, episcopii și papii resping direcția teologilor morali. În același timp, teologii morali, precum Josef Fuchs, se întreabă dacă locul adevărului moral este în învățăturile continue și universale ale magisteriului sau în judecata morală a conștiinței informate. În demersul lor către o apreciere mai profundă a domeniului lor ca formator de conștiințe, aceștia se îndreaptă mai profund către experiența locală, unde își continuă munca de inovare.

Ulterior, fiecare continent dă naștere propriilor respondenți: În Europa se vorbește despre autonomie și personalism; în America Latină, despre teologia eliberării; în America de Nord, despre feminism și teologia catolică neagră; iar în Asia și Africa, despre un profund interculturatism postcolonial. În final, afirm că, prin natura sa, etica teologică este istorică și inovatoare, căutând adevărul moral pentru conștiință prin căutarea de a vorbi transcultural.