O mie de mile de stele

Titlul original:

A Thousand Miles of Stars

Conținutul cărții:

Câștigător al Premiului SPUR 2005 Un peisaj stelar din vestul Texasului, uimitor prin orice măsură, este emblematic pentru câmpiile lui Walt McDonald. O celebrare de-o viață culminează în această cea mai bună - și poate ultima - colecție de poeme noi.

La șaptezeci de ani, afirmă poetul, trăim prin misterul harului chiar și atunci când privim stelele familiare cum se sting în zori. Pentru că el crede că „Dumnezeu știe că suntem praf / și ne numără pașii”. În „Leaving the Middle Years”, el scrie: „La vârsta noastră, / fiecare zi este har și fiecare respirație / o binecuvântare.

Viața este iarbă, uimitor de scurtă / dar abundentă în atât de multe feluri”. Walt scrie despre eroi - o mamă care a predat tumbling; rude și prieteni plecați la război; cei curajoși de acasă care vindecă sau consolează; alții care salvează din zonele de război cât mai mulți copii.

Eroi sunt și cei a căror fidelitate și bucurie își găsesc chipul în aceste poezii. Urmărind ciorile în zori în Montana, un soț se gândește la soția sa în interiorul cabanei lor de munte: Dacă Ursula mai găsește cenușiu, va continua să fredoneze, știind că e în regulă, copiii noștri la trei mii de mile depărtare, dar bine, când au sunat aseară.

Ea iese afară cu cafeaua, închizând ușa atât de încet încât nici ciorile nu se opresc.