O retorică a motivelor

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază importanța lui Kenneth Burke în retorică, menționând în același timp provocările ridicate de stilul său complex de scriere. Mulți cititori recunosc importanța fundamentală a operei sale, în special „A Rhetoric of Motives”, pentru înțelegerea domeniului, deși o consideră dificil de citit. Unii sugerează că familiarizarea prealabilă cu alte lucrări ale sale, cum ar fi „A Grammar of Motives”, îmbunătățește înțelegerea. În schimb, alții critică cartea pentru că este inutil de obscură și complicată, lipsită de claritate.

⬤ Text fundamental pentru înțelegerea retoricii și a comunicării.
⬤ Oferă informații semnificative despre motivația umană și simbolizare.
⬤ Lectură esențială pentru studenții de retorică și teorie socială.
⬤ Profund și bogat în idei, cu un vocabular critic care ajută la analiza argumentelor.
⬤ Recunoscută ca o lucrare fundamentală în studiile retorice moderne.

⬤ Stilul de scriere dificil și complicat o face greu de citit și de urmărit.
⬤ Necesită cunoașterea prealabilă a altor lucrări ale lui Burke pentru o mai bună înțelegere.
⬤ Unii cititori consideră că este inutil de stufoasă.
⬤ Chiar și cititorii experimentați (precum profesorii) recunosc că au dificultăți în a o înțelege pe deplin.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

A Rhetoric of Motives

Conținutul cărții:

Ca critic, preocupările lui Kenneth Burke au fost la început pur estetice și literare.

Însă, după Counter-Statement (1931), a început să distingă o componentă "retorică" sau persuasivă în literatură și, prin urmare, a devenit un filosof al limbajului și al comportamentului uman.

În A Grammar of Motives (1945) și A Rhetoric of Motives (1950), concepția lui Burke despre "acțiunea simbolică" își intră în drepturi: toate activitățile umane - lingvistice sau extra-lingvistice - sunt moduri de simbolizare.

Omul este definit ca fiind animalul care utilizează (și abuzează) simbolurile. Sarcina criticului devine aceea de a interpreta simbolizarea umană oriunde o găsește, cu scopul de a ilumina motivația umană. Astfel, domeniul de aplicare al criticului literar se extinde acum la social și etic.

O gramatică a motivelor este o "meditație metodică" asupra unor forme lingvistice complexe precum piese de teatru, povestiri, poezii, teologii, sisteme metafizice, filosofii politice, constituții. A Rhetoric of Motives extinde domeniul la modalitățile umane de persuasiune și identificare. Persuasiunea, așa cum o vede Burke, "variază de la cea mai evidentă căutare a avantajului, ca în promovarea vânzărilor sau propagandă, prin curtare, etichetă socială, educație și predică, până la o formă "pură" care se bucură de procesul de atracție doar pentru sine, fără un scop ulterior. Iar identificarea variază de la politicianul care, adresându-se unui public de fermieri, spune: "Și eu am fost un băiat de fermă", prin misterele statutului social, până la identificarea devotată a misticului cu sursele întregii ființe".