O schiță a campaniei din România 1916-1918

Titlul original:

An Outline of the Rumanian Campaign 1916-1918

Conținutul cărții:

România s-a alăturat Marelui Război de partea Aliaților la mijlocul anului 1916 - tentată de promisiunea Aliaților de a-i acorda, după război, suveranitatea asupra teritoriului Transilvaniei, care făcea atunci parte din Imperiul Austro-Ungar. Cu toate acestea, România trebuie să se fi căit rapid de participarea sa.

Deși dispunea de o armată de o jumătate de milion de oameni, corpul său de ofițeri era slab instruit și se confrunta cu un adversar formidabil, generalul german Erich von Falkenhayn, arhitectul ofensivei împotriva Verdunului de la începutul acelui an. Această carte descrie campania rapidă care a început cu lansarea de către România a unor atacuri împotriva austriecilor peste Munții Carpați, în Transilvania. Generalul August von Mackensen, conducând o forță mixtă de trupe germane, austriece, bulgare și turcești otomane, a ripostat cu un contraatac din nordul Bulgariei în septembrie, iar românii și-au suspendat operațiunea din Transilvania pentru a se ocupa de Mackensen într-o operațiune comună cu rușii.

Cu toate acestea, românii au fost în curând în retragere completă pe toate fronturile și, în ciuda ultimelor contraatacuri disperate, capitala București a căzut pe 6 decembrie. În 1917, trupele române rămase în jumătatea de nord a țării, care nu mai fusese ocupată de Germania, au respins ofensivele inamice repetate.

Cu toate acestea, preluarea puterii în Rusia de către bolșevici în cursul aceluiași an a lăsat România izolată și înconjurată de inamicii săi, lăsându-i puține opțiuni decât să încheie un armistițiu care să o scoată din război în decembrie 1917. Ilustrată abundent cu hărți, această scurtă descriere a unei campanii scurte completează un colț uitat al Marelui Război.