O teorie evoluționistă a schimbării economice

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o examinare critică a teoriei economice ortodoxe și introduce concepte evoluționiste care au influențat semnificativ știința managementului. Este considerată un clasic în economia evoluționistă, dar poate părea depășită în comparație cu evoluțiile mai recente din domeniu.

⬤ Contestă ipotezele fundamentale ale teoriei economice ortodoxe.
⬤ Impact semnificativ asupra științei managementului.
⬤ Perspective esențiale asupra organizațiilor moderne și a factorilor lor de succes.
⬤ Considerat un reper și un clasic în literatura economică.
⬤ Scriere clară și convingătoare din partea autorilor.

⬤ Se adresează în primul rând cadrelor universitare, ceea ce o face mai puțin accesibilă pentru cititorii ocazionali și practicieni.
⬤ Unii cititori o consideră învechită, lipsită de cele mai recente evoluții în economia evolutivă.
⬤ Poate să nu fie atractivă pentru publicul neacademic.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

An Evolutionary Theory of Economic Change

Conținutul cărții:

Această carte conține cel mai susținut și serios atac la adresa curentului economic neoclasic din ultimii patruzeci de ani. Richard R. Nelson și Sidney G. Winter își concentrează critica asupra problemei de bază a modului în care firmele și industriile se schimbă de-a lungul timpului. Ei formulează obiecții semnificative la adresa ipotezelor neoclasice fundamentale ale maximizării profitului și echilibrului pieței, pe care le consideră ineficiente în analiza inovației tehnologice și a dinamicii concurenței între întreprinderi.

Pentru a înlocui aceste ipoteze, ei împrumută din biologie conceptul de selecție naturală pentru a construi o teorie evoluționistă precisă și detaliată a comportamentului întreprinderilor. Ei admit că firmele sunt motivate de profit și se angajează în căutarea unor modalități de îmbunătățire a profiturilor, dar nu consideră că acestea maximizează profitul. De asemenea, ei subliniază tendința firmelor mai profitabile de a le scoate din afaceri pe cele mai puțin profitabile, dar nu își concentrează analiza asupra unor stări ipotetice de echilibru al industriei.

Rezultatele noii lor paradigme și ale noului lor cadru analitic sunt impresionante. Nu numai că au reușit să dezvolte modele mai coerente și mai puternice ale dinamicii întreprinderilor competitive în condiții de creștere și schimbare tehnologică, dar abordarea lor este compatibilă cu descoperirile din psihologie și alte științe sociale. În cele din urmă, munca lor are implicații importante pentru economia bunăstării și pentru politica guvernamentală față de industrie.