Posthumous People: Vienna at the Turning Point
Friedrich Neitzsche și-a imaginat că face parte dintr-o societate de vizionari, gânditori, arhitecți, poeți, muzicieni și artiști care se aflau în fața curentului dominant. Aceștia erau condamnați să fie neînțeleși sau ignorați în prezent, dar munca lor avea să devină semnificativă în viitor.
Lor le-a adresat aforismul de la care cartea lui Massimo Cacciari își trage numele, spunând: "Doar după moarte vom intra în viața noastră și vom deveni vii, oh, foarte vii, noi, oamenii postumii." Cacciari izolează Viena ca fiind capitala europeană a oamenilor postumii într-un moment crucial de cotitură în gândirea occidentală, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acolo îl găsește pe Ludwig Wittgenstein, alături de Peter Altenberg, Robert Walser, Lou Andreas-Salom, Adolf Loos, Martin Buber, Egon Schiele, Karl Kraus, Gustav Klimt și mulți alții.
Cacciari tratează această concentrare extraordinar de bogată de activitate ca pe un centru pe care cultura europeană a intrat în secolul XX. El ajunge direct la conținutul intelectual din fiecare dintre diferitele figuri pe care le analizează.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)