On the Ocean: The Mediterranean and the Atlantic from Prehistory to Ad 1500 (Mediterana și Atlanticul din preistorie până în anul 1500)

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Coastal and Marine Archaeology” de Barry Cunliffe este bine primită pentru explorarea detaliată a istoriei maritime și a construcției de nave din cele mai vechi timpuri până în secolul al XVI-lea. Cititorii apreciază profunzimea cercetării, stilul de scriere captivant și combinația de analize arheologice, genetice și lingvistice. Cartea servește atât începătorilor, cât și experților, oferind o perspectivă fascinantă asupra activităților maritime ale civilizațiilor antice. Cu toate acestea, unele critici subliniază perspectiva eurocentrică a cărții, cantitatea copleșitoare de informații și problemele legate de dimensiunea mică a caracterelor în edițiile tipărite.

⬤ Cercetare aprofundată și detalii care acoperă istoria maritimă și construcția de nave.
⬤ Stil de scriere captivant care captivează cititorii.
⬤ Combină eficient dovezile arheologice, genetice și lingvistice.
⬤ Accesibilă atât pentru începători, cât și pentru experți.
⬤ Ilustrații și hărți bogate care sporesc înțelegerea.
⬤ Oferă fapte și informații surprinzătoare despre navigația antică.

⬤ Perspectiva eurocentrică poate trece cu vederea istoriile maritime non-europene.
⬤ Dimensiunea mică a fontului face lectura dificilă pentru unii.
⬤ Informațiile pot fi copleșitoare, amestecarea „ce știm” cu „de ce știm” poate distrage atenția.
⬤ Unele lacune în cunoștințe, în special în ceea ce privește istoria Levantului de Sud.
⬤ Tratarea succintă a personalităților istorice poate fi lipsită de dramatism și angajament.

(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

On the Ocean: The Mediterranean and the Atlantic from Prehistory to Ad 1500

Conținutul cărții:

Pentru oameni, marea este, și a fost întotdeauna, un mediu străin. Mereu în mișcare și în continuă schimbare, este un loc fără timp, spre deosebire de uscat, care este fixat și marcat de activitatea umană, ceea ce îi conferă o istorie vizibilă. În timp ce pământul este familiar, chiar liniștitor, marea este.

Necunoscută și amenințătoare. Ieșind pe mare, oamenii se pun la mila ei. Marea a fost adesea percepută ca o putere extraterestră care tachinează și ademenește. Marea poate da, dar ia.

Atunci, de ce au devenit oamenii navigatori? O parte a răspunsului este că suntem condiționați de genetica noastră să fim animale achizitive: ne place să dobândim materiale rare și suntem dornici de cunoștințe ezoterice, iar societatea ne răsplătește bine pentru ambele. Privind spre mare, majoritatea vor fi curioși să afle ce este.

Acolo - poate o insulă misterioasă, dar ce se află dincolo? Curiozitatea noastră înnăscută ne împinge să explorăm.

Barry Cunliffe analizează dezvoltarea navigației pe Marea Mediterană și pe Oceanul Atlantic, două mări contrastante - Marea Mediterană fără maree semnificativă, închisă și care va deveni în curând familiară, Oceanul Atlantic cu valurile sale înspăimântătoare, un ocean fără sfârșit. Începem cu Marea Mijlocie.

Vânătorii culegători paleolitici din estul Mediteranei construiesc nave simple pentru a face remarcabila lor traversare spre Creta și sfârșim în primii ani ai secolului al XVI-lea cu marinari din Spania, Portugalia și Anglia care stabilesc limitele oceanului de la Labrador la Patagonia. Mesajul.

Mesajul este că disputa dintre oameni și mare a fost o forță motrice, poate chiar forța motrice, în istoria omenirii.