Optimism

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă perspectivele pătrunzătoare ale lui Helen Keller cu privire la optimism, pornind de la experiențele sale personale cu adversitatea. Cititorii consideră că scrierile ei sunt atât încurajatoare, cât și inspiratoare, reflectând gânduri filosofice profunde care rezonează chiar și astăzi, promovând o viziune pozitivă asupra lumii în mijlocul provocărilor.

⬤ Mesaj inspirat
⬤ împuternicire și iluminare
⬤ reflecții filosofice profunde
⬤ stil bine scris și poetic
⬤ relevant pentru problemele contemporane
⬤ încurajează recunoștința și responsabilitatea
⬤ util pentru luptele personale și stima de sine.

⬤ Nu cea mai densă filosofie
⬤ poate părea scurtă pentru unii
⬤ unii cititori se așteptau la o explorare mai profundă a ideilor filosofice.

(pe baza a 37 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Helen Adams Keller a fost o scriitoare și activistă socială americană; o boală (posibil scarlatină sau meningită) la vârsta de 19 luni a lăsat-o surdă și oarbă. Indiferent cât de plictisitor, de rău sau de înțelept este un om, el simte că fericirea este dreptul său indiscutabil.

Este curios să observăm ce idealuri diferite ale fericirii prețuiesc oamenii și în ce locuri deosebite caută ei această sursă a vieții lor. Mulți o caută în acumularea de bogății, unii în mândria puterii și alții în realizările artei și literaturii; câțiva o caută în explorarea propriei minți sau în căutarea cunoașterii. Majoritatea oamenilor își măsoară fericirea în termeni de plăcere fizică și posesie materială.

Dacă ar câștiga un obiectiv vizibil pe care și l-au fixat la orizont, cât de fericiți ar putea fi Fără acest dar sau această circumstanță, ei ar fi nefericiți. Dacă fericirea trebuie măsurată astfel, eu, care nu pot auzi sau vedea, am toate motivele să stau într-un colț cu mâinile împreunate și să plâng.

Dacă sunt fericit în ciuda lipsurilor mele, dacă fericirea mea este atât de profundă încât este o credință, atât de profundă încât devine o filosofie de viață, - dacă, pe scurt, sunt un optimist, mărturia mea pentru crezul optimismului merită ascultată. Helen Keller a fost lăsată oarbă și surdă de o boală teribilă la vârsta de 19 luni, prinsă într-o carapace a incomprehensibilității.

Cu ajutorul lui Annie Sullivan, ea a reușit să depășească aceste handicapuri și să se educe singură. La scurt timp după apariția autobiografiei sale, Povestea mea, în 1900, a fost publicată și această carte despre optimism.