Ordinary Time: Poezii

Recenzii ale cititorilor

Culegerea de poezii „Timpul obișnuit” a lui Paul Mariani explorează frumusețea și sacralitatea vieții de zi cu zi, concentrându-se pe teme precum familia, copilăria și amintirile personale. Prin versuri luminoase și detaliate, Mariani reflectă asupra experiențelor sale, în special asupra celor legate de nepoții săi și de copilăria sa în New York City. Poezia surprinde atât momente banale, cât și intuiții profunde, invitând cititorii să ia în considerare semnificația vieții obișnuite.

Colecția este lăudată pentru profunzimea emoțională și detaliile vii, în special în poeziile despre familie și nepoți. Cititorii apreciază capacitatea lui Mariani de a celebra caracterul sacru al experiențelor cotidiene și abilitatea sa de a evoca nostalgia. Poezia este considerată emoționantă și ușor de abordat, reflectând o gamă largă de teme, de la amintiri personale la reflecții de viață mai ample.

Unii cititori ar putea considera că această colecție se bazează foarte mult pe anecdote personale, ceea ce ar putea să nu rezoneze cu toate audiențele. În plus, deși profunzimea și detaliile sunt în general apreciate pozitiv, ar putea exista cazuri în care volumul de experiențe împărtășite să pară copleșitor sau mai puțin accesibil pentru cei care nu sunt familiarizați cu trecutul autorului.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Ordinary Time: Poems

Conținutul cărții:

Cu Ordinary Time, cea de-a opta sa culegere, distinsul poet și biograf Paul Mariani împărtășește o viziune asupra lumii în care sacrul și cotidianul se amestecă, uneori în liniște, alteori cu o forță revelatoare.

Aceste poezii tratează nu numai problemele sociale și istorice ale vremii - săracii, marginalizații, victimele războiului, cei uitați - ci și importanța familiei și a prietenilor, în special în acele momente de boală și dezolare pe care le împărtășim cu toții. Ceea ce ne salvează nu este doar frumusețea, ci și spiritul și umorul care îl ajută pe cititor să treacă peste.

Acum bunic, Mariani sărbătorește o nouă generație și își amintește de cei morți. Dacă poemele abordează adesea lucruri obișnuite - de la amintiri din New York-ul anilor 1940 la Delta Mississippi și Munții Stâncoși canadieni, la Suedia, Marea Baltică și, în cele din urmă, Ierusalim -, ele o fac în umbra sacrului, spre care aceste poeme continuă să se îndrepte cuvânt după cuvânt după cuvânt.